România profundă este îngropată sub un munte de impostură. Actori de duzină joacă roluri de doi lei, după un scenariu de doi bani. Nimic dinlăuntrul vieții profunde a ființei omenești nu răzbate dincolo de epiderma discursului politic, nimic cu adevărat viu nu străpunge stratul gros de clișee. Cei care vor să conducă milioane de oameni sunt, în mod evident, ființe care nu și-au condus propriul spirit, propria conștiință nici măcar câteva mii de clipe…
Cum să fim încrezători că vom ajunge să culegem fructe vii, câtă vreme sub ochii noștri sunt puse în cernoziom semințe de plastic!?
Ridică-te, omule, ridică-te deasupra oceanului de superficialitate în care te-au aruncat și în care plutești spre beneficiul celor care te vor anesteziat, lipsit de spirit viu, lipsit de tine! Este SINGURA șansă… a ta și a lumii celei mari! Orice altceva e doar praf în vânt… Câtă vreme nu se va atinge masa critică a oamenilor treji, absolut NIMIC nu se va schimba în bine, nici în România, nici pe Planeta care ne găzduiește specia…
