Miercuri, 23 martie 2022, Statele Unite au anunțat că vor îngheța accesul Rusiei la aurul său. Rusia are a cincea cea mai mare cantitate de aur din lume. Economistul Michael Hudson explică că această acțiune, care urmează celor în care SUA au confiscat aurul și activele Venezuelei și Afganistanului, a pus capăt efectiv hegemonia dolarului, care a fost în declin în ultimii ani.
Sfârșitul hegemoniei dolarului a început când Statele Unite au interzis accesul Rusiei la rezervele pe care le deține în dolari. „SUA făcuseră același lucru și cu rezervele Afganistanului, și cu rezervele Venezuelei. Unele state vor lua în calcul posibilitatea blocării rezervelor lor în dolari atunci când se vor gândi să cumpere obligațiuni americane, să accepte investiții americane sau să își depoziteze rezervele în bănci americane. Însă asta nu înseamnă că puterea dolarului se va pierde, mai cu seamă că războiul din Ucraina urmărește tocmai întărirea dominației americane, începând cu cea asupra aliaților NATO și continuând cu țările din Sudul Global”, spune economistul american Michael Hudson.
„Dintr-odată, economia lumii s-a rupt în două – de o parte avem țările dolarizate, iar de cealaltă parte avem țările care nu aplică politicile neoliberale pentru care insistă Statele Unite. Asistăm la nașterea unei economii duale a lumii”, spune Michael Hudson.
Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria modernă
„Nimeni nu se aștepta ca Statele Unite să definitiveze dedolarizarea. Mă așteptam ca Rusia, China și alte state să spună ‘nu mai vrem să-i finanțăm pe americani’. Se pare însă că americanii înșiși au făcut asta, atunci când au decis să nu mai permită accesul Rusiei la rezervele în dolari, când au decis să facă același lucru cu rezervele Venezuelei sau ale Afganistanului.
Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria modernă, nici măcar în războaiele din secolul 19. În Războiul Crimeii, la mijlocul secolului 19, Rusia, Anglia și Germania își plăteau datoriile, deși erau în război, pentru că ideea rambursării datoriilor era sacrosanctă. Iar acum, dintr-odată, nu numai că datoriile nu mai sunt sacrosancte, ba chiar unele țări pot pune mâna pe rezervele altor țări. Eu cred că problema a început după alungarea șahului Iranului, atunci când SUA au pus mâna pe banii Iranului și au refuzat să-i dea noului regim pentru a-și plăti obligațiunile ajunse la scadență, iar apoi a început întregul război pentru a pune mâna pe rezervele de petrol. Deci, brusc, SUA au pus capăt unei moralități despre care lumea credea că este imuabilă”.
„Până acum, aveam o hegemonie a dolarului asigurată de faptul ca multe țări își păstrau rezervele în dolari. Brusc, SUA au pus mâna pe toți dolarii și nu mai lasă o serie de țări să folosească băncile americane pentru tranzacțiile petroliere. Ei bine, în acest caz, aceste țări se vor îndrepta spre un alt sistem. Așa se va încheia hegemonia dolarului.
Un război prin care aliaților SUA li se interzice să mai facă comerț cu Rusia
Lupta din Ucraina nu privește doar Ucraina. În primul rând, este o luptă pentru modul în care va arăta lumea de mâine, dacă va fi una unipolară sau, așa cum se pare deja, una multipolară.
Statele Unite încercau de mai mult timp să împiedice Europa, în special Germania, să mai cumpere hidrocarburi din Rusia.
Sunt trei piloni ai politicii externe americane pe care se bazează puterea Americii. Primul dintre ei este industria petrolului. Al doilea sunt băncile. De-a lungul secolului 20, SUA au controlat comerțul mondial cu petrol, alături de Marea Britanie și Franța.
Asta a adus două tipuri de beneficii Americii. Primul este că SUA au o industrie a petrolului puternică și sunt un mare exportator. Al doilea este că companiile americane controlează comerțul cu petrol. În acest fel, dacă într-o țară anume (să zicem că Chile sau Venezuela) se întâmplă ceva ce nu convine Americii (cum ar fi faptul că-și cultivă hrana la nivel local, că au o politică socialistă), atunci America le taie petrolul și gazele și le sancționează. Fără petrol, aceste țări nu vor avea energie și PIB-ul se va prăbuși.
Prin urmare, războiul din Ucraina este, de fapt, un război al Americii împotriva Germaniei. Nu doar Rusia este inamicul. Inamicul SUA sunt Germania și Europa, mai bine zis abordarea economică de până acum a Germaniei și Europei. Acesta este un război prin care aliaților SUA din Europa li se interzice să mai facă comerț cu Rusia. Nu mai pot cumpăra petrol rusesc. Trebuie să fie dependenți de petrolul american, pentru care vor trebui să plătească mai mult. Vor trebui să depindă de gazele lichefiate din SUA, din care să producă îngrășăminte mai scumpe. Dacă nu vor face asta, nu vor mai avea îngrășăminte, pentru că europenii nu vor mai avea voie să cumpere din Rusia, iar producția agricolă le va scădea cu 50%.
Efectul acestui război este de a spori dependența aliaților NATO de Statele Unite, pentru că marea teamă a SUA în ultimii ani a fost că America se dezindustrializează, că aliații încep sa se uite spre China, spre Asia Centrală, spre Asia de Sud, spre zone ale lumii care cresc. SUA s-au temut că vor pierde controlul până și asupra sateliților din NATO și din America de Sud. Prin urmare, SUA au sancționat și au blocat aceste țări, astfel încât să nu mai poată cumpăra energie ne-americană, să nu-și mai poată investi surplusul în China, în Rusia sau Eurasia.
Practic, este un război prin care America își blochează aliații. Rezultatul este că prețul petrolului crește, iar asta va duce la o criză în multe țări din Sudul Global, care au deficit de petrol. Companiile germane care produc îngrășăminte au început deja să se închidă, pentru că nu mai au gaz din Rusia; așadar, și prețul îngrășămintelor va crește. Rusia este un mare producător de cereale, iar exporturile ruse sunt blocate de sancțiuni; așadar, va crește si prețul cerealelor.
Crizele sunt o sursă de bani pentru Wall Street
Cum vor plăti țările lumii pentru petrolul mai scump, pentru alimentele mai scumpe? Se vor împrumuta de la băncile americane. Iar acesta este un alt braț al politicii SUA. Băncile americane abia așteaptă să împrumute cu dobânzi mari țările din lumea a treia.
Iar apoi urmează exporturile de arme. În ultimele câteva zile, NATO a decis să sporească achizițiile de arme din SUA. Prin urmare, bursa a crescut substanțial. Se spune că foametea și crizele sunt o sursă de bani pentru Wall Street. Cresc acțiunile companiilor petroliere, ale companiilor de armament, acțiunile băncilor. Așa obține America controlul, creând o criză și spunând apoi țărilor în Sudul Global sau țărilor sărace: ‘banii sau viața’. Așa s-au făcut cele mai mari cuceriri de-a lungul istoriei”.
FMI, un fel de braț al Pentagonului
„În 1979, SUA au început un război prin sancțiuni împotriva altor state, prim măsuri coercitive care au pregătit terenul pentru ceea ce se întâmplă astăzi. FMI a operat ca un braț al Pentagonului. I-a împrumutat pe dictatori, a împrumutat Ucraina, a împrumutat bani țărilor în care America dorea să sprijine oligarhiile la putere. Iar FMI nu a împrumutat bani țărilor pe care America nu dorea să le sprijine. Prin urmare, rolul FMI a fost de a promova politici neoliberale și de a insista ca țările să-și plătească datoriile declarând război muncii și muncitorilor.
Condiția asupra căreia insistă FMI este ca țările să-și devalorizeze moneda, să reducă salariile și să introducă reforme împotriva sindicatelor. Ei bine, atunci când devalorizezi moneda, ce devalorizezi cu adevărat? Reduci cumva prețul alimentelor – nu, pentru că prețul alimentelor, ca și prețul materiilor prime, este stabilit la nivel internațional, ca și prețul mașinilor și al altor produse. Singura variabilă economică care se devalorizează este munca (și chiriile din țara respectivă). FMI s-a folosit de această politică pentru a ține cât se poate de jos salariile din Sudul Global. Putem spune că este un fel de financiarizare a unui conflict ce ar fi putut fi unul militar, pentru a promova ideologia neoliberală”.
