Situația dramatică a comunităților de români din afara granițelor țării

0

Istroromânii sunt ramura cea mai mică a poporului nostru – circa 300 de persoane – și se află într-o situație critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere.

Trebuie să intervenim pentru salvarea istroromânilor din Croația, inclusiv prin crearea posibilității legale de a le acorda simplificat cetățenia statului român, exact după modelul după care și croații din România își pot lua cetățenia statului croat.

Meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia – câteva mii de persoane – nerecunoscuți ca minoritate națională, sunt în plin proces de aculturație și asimilare, nemaibeneficiind de sprijinul cultural al statului înrudit România, care le refuză dreptul în procedură simplificat la cetățenia română facultativă, ca formă subsidiară de protecție.

Sutele de mii de aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia și Republica Macedonia se zbat între asimilare și redeșteptare culturală. Mai grav este că în sânul comunității dialectale aromâne din România un curent minoritarist îndreptat contra unității cultural-naționale românești este inspirat, încurajat și întreținut de cercuri politice din străinătate.

AromaniiNici aromânii nu pot cere în procedură simplificată cetățenia statului român, așa cum albanezii, grecii, bulgarii și macedonenii din România pot solicita cetățenia statelor lor înrudite.

Cele câteva milioane de români din Basarabia, Ucraina, Serbia și Bulgaria fac încă obiectul politicilor de stat de separare artificială în români propriu-ziși și moldoveni sau, respectiv, valahi.

În cazul românilor majoritari din Republica Moldova ajutorul acordat generos de către România nu este condiționat de respectarea drepturilor românilor în acest stat.

Românii din Ungaria nu au nici pe departe drepturile de care se bucură maghiarii și secuii de limbă maghiară din România.

Cei peste un milion de persoane aparținând filonului cultural românesc (comunitățile de evrei românofoni din Israel, băieșii sau rudarii românofoni din Croația, Ungaria, Serbia sau Bulgaria și alții) nu beneficiază de proceduri simplificate pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei române.

Cei peste 4 milioane de cetățeni români care reprezintă diaspora noastră economică se confruntă cu multiple dificultăți și provocări, având nevoie, în multe situații, de intervenția promptă, competentă și eficientă a diplomației române și a autorităților guvernamentale.

În această situație, este nevoie să completăm cu prevederi noi Legea cetățeniei române, Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, să adoptăm o Lege a românofoniei în lume, iar Guvernul trebuie să inițieze proiecte pentru salvarea românilor aflați în dificultate culturală majoră, cum sunt românii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani.

Totodată, în condițiile în care statul național român se confruntă cu fenomenul negativ și accentuat al emigrării accelerate, este nevoie să ajustăm Legea cetățeniei române atât normelor și bunelor practici europene în domeniu, cât și interesului major de consolidare demografică a statului național și de protecție efectivă a minorităților înrudite.

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.