În viziunea creştină întâi se Îmbolnăveşte Sufletul şi apoi Corpul, şi boala Unuia influenţează pe Celălalt. Unde este un Suflet Sănătos, orice Boală care vine din afară este accidentală şi trecătoare. Unde este deja un Suflet Bolnav şi Slab orice Boală Corporală imediat se instalează cu toate simptomele respective.
Bolile de Suflet se împart în Trei mari categorii, fiecare apoi cu bolile respective. După cum s-a spus pe scurt mai înainte, Sufletul este o Substanţă Fiinţială Spirituală Triadică, Eul-Conştiinţa, Duhul-Memoria, Spiritul-Limbajul pur Sufletesc. De aici sunt Boli ale Eului-Conştiinţei, Boli ale Duhului-Memoriei de Suflet şi Boli ale Limbajului Spiritului de Suflet.
După căderea din Rai Conştiinţa noastră este Oarbă. Dacă am avea o Conştiinţă Văzătoare ne-am vedea propriul Suflet şi toate cele Spirituale. Sufletul nostru astfel Orb se mişcă prin Duhul-Memoria de Suflet, fără să se Vadă pe sine. Dar Conştiinţa în afară de Orbire mai are şi alte Boli. Conştiinţa totodată este Iubire-Beatitudine-Împărtăşire-Odihnă-Voie-Cu prindere-Frumos-Persoană-Chip-Icoană (vezi Tria dele Persoanei din «Memoriile unui Isihast»). Imediat după Orbirea Conştiinţei este Neiubirea-Ura. Ura este o Iubire Negativizată-Inversată-Întunecată. Iubirea este însuşi Viul Conştiinţei, încât Ura este Anti-Viul Conştiinţei prin care Conştiinţa trece într-o Inconştienţă fricoasă şi bântuită de Visări-Închipuiri. Sufletul care nu mai Iubeşte devine Slab în tendinţa de a se Ascunde. Cele Frumoase i se par urâte, Bucuria i se pare tristeţe, din Icoană se face Caricatură, devine Egoist.
Bolile Conştiinţei-Iubirii sunt Bolile Personalităţii care apoi se prelungesc în Bolile Mentale-Psihice. Apoi sunt bolile de Duh-Memorie-Mişcare de Suflet, ca Uitarea şi Răceala, până la lipsa de Recunoştinţă, care dau Sufletului Neputinţa, lipsa de Comuniune-Comunicabilitate, lipsa de Trăire Sufletească până la Izolare. Bolile de Duh duc la un adevărat Cretinism spiritual. Memoria este ca Origine în Duhul de Suflet şi pe baza aceasta este şi o Memorie Energetică de Corp. Bolile de Memorie Mentală sunt asociate cu bolile de Duh-Memorie de Suflet.
A treia categorie de boli sunt cele de Limbaj-Vorbire de Spirit Sufletesc. Ca şi Memoria, Originea Limbajului este în Limbajul pur de Spirit al Sufletului, pe Arhetipul căruia se configurează Limbajul Mental-Energetic din Corpul nostru. Sufletul în Sine are capacitatea de Limbaj-Vorbire. În Dumnezeirea Treimică Logosul-Fiul este Concretizarea Personală a Limbajului pur Dumnezeiesc. Şi Sufletul nostru Chip Treimic are astfel un fel de Logos Sufletesc Creat care concretizează tot Limbajul pur Sufletesc. Noi după Căderea din Rai nu mai ştim cum este Limbajul pur de Suflet, având doar traducerea lui în Limbajul Mental. Mistic se zice că Arhetipurile Gândurilor-Ideilor-Cuvintelor Limbajului nostru Corporal sunt Cuvintele Transcendentale de Limbaj pur Sufletesc, care sunt Dincolo de cele Mentale. Aşa în bolile de Limbaj Sufletesc Sufletul devine ca un Mut, fără să poată transmite Vorbirea în afară de sine, fără să poată vorbi chiar în Sine. Limbajul de Suflet se traduce în Corp prin Funcţionalitatea Organelor noastre şi prin activitatea noastră Cerebrală. Sunt boli cu Hiper-funcţii şi boli lente-progresive. Ruperea până la Înstrăinare dintre Limbajul Sufletului şi Limbajul Mentalo-Cerebral al Corpului duce la apariţia unor Boli grele, de disfuncţii Organice şi Nervoase şi chiar de Limbaj Obişnuit.
Ieromonah Ghelasie Gheorghe, «Medicina isihastă. Taina vindecării»
