Tot ceea ce vedem că fac în jurul nostru o mulțime de bezmetici, ar putea să ducă la concluzia preparusică aflată în titlu. Diavoli, luciferi? Nu, niște amărâți, tot mai mulți, tot mai dezrădăcinați, tot mai pustiiți, candidați la săvârșirea celor mai grave păcate – de la crimă la sinucidere. Ca o turmă de oi risipită de năvala lupilor al căror păstor de-abia mai respiră. Turma românilor înnebuniți de europenizare și globalizare nu este conștientă de violenta deșirare, destrămare a trainic-ocrotitoarei împletiri sufletești cu Dumnezeu.
Soluția?! „Creștinul trebuie să rămână ceea ce este, chiar dacă este marginalizat de societate”, ne îndeamnă Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, în îndrumătoarea și dătătoarea de nădejde lucrare «Creștinismul abia începe» (ed. Filocalia, Roman, 2013). ÎPS Ioachim este unul dintre părinții buni-îndrumători ai Bisericii noastre și, totodată, îndrăznesc să spun, unul dintre valoroșii cărturari de nouă generație ai Ortodoxiei românești. Așa cum avem, din fericire pentru noi, o numeroasă pleiadă de învățători ortodocși ai Neamului nostru.
„Asimilarea și globalizarea, deși creează posibilitatea circulației și transferului valoric și informațional, anunță riscul dezrădăcinării și înstrăinării, aducând în actualitate un dicton antic ce spune: ubi bene, ibi patria. Da, dictonul e valabil doar pentru împlinirea omului în plan material, nu însă și în cel religios-moral. Nu întotdeauna unde este bine din punct de vedere material, e și patria care l-a renăscut pe om ființial. Nenorocirea e că într-o lume supersofisticată și secularizantă se naște ideea că Dumnezeu a devenit inutil, iar omul simte nevoia declinării propriei identități etnice și religioase. Aceste profunde mutații, inevitabil, atrag după ele grave repercursiuni asupra întregului mecanism social și a structurilor sale politice, economice, culturale antropologice, morale etc. Credem, din această perspectivă, că principala structură socială afectată este cea antropologică, ethosul uman resimțind, la modul cel mai violent urmările europenizării sau mondializării. (…)
Astăzi asistăm la o neliniștitoare revoltă soldată de cele mai multe ori în acte de violență împotriva celor care sunt chemați să exercite paternitate spirituală asupra tinerilor: părinți, profesori, educatori, preoți. Diminuarea sau excluderea imaginii Tatălui ceresc, fără a vorbi de cel biologic, pământesc, a fragilizat în mod teribil psihismul uman. (…)
Trăim oare ceea ce Occidentul numește epocă postcreștină? Poate nu numaidecât poporul nostru! Dar întrucât și neamul românesc încearcă să se alinieze popoarelor europene, care se confruntă cu o aprigă criză spirituală, trebuie să luăm în atenție acest fenomen al ateismului modern și practic. (…) Asistăm, de asemenea, la creșterea vertiginoasă a păgânismului modern, acel păgânism care are drept scop repudierea sau aneantizarea celor douăzeci de secole de creștinism, pretinzând că revigorează inocența oamenilor de la începuturi, prin promovarea întoarcerii la o natură, din care Dumnezeu personal este absent. La aceasta se adaugă așa-zisa cultură ambientală, mass-media, tinzând să glorifice permisivitatea, libertinajul, cu toate mrejele sale”.
Autor: Marian Ghiteanu