Statele Unite sunt un imperiu care dețin 800 de baze militare în întreaga lume. Peste 840 de miliarde de dolari au fost rezervate pentru cel mai recent buget al Pentagonului, o sumă mai mare decât cheltuielile militare ale nouă țări la un loc. Operațiunile militare ale SUA, fie că sunt deschise sau sub acoperire, au devastat peste optzeci de țări de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și au ucis peste 30 de milioane de oameni. Aceste cifre pot fi subevaluate, deoarece metodele de operare ale diverselor agenții de securitate națională din SUA sunt departe de a fi transparente.
Imperiul american este protejat de o serie de minciuni cunoscute ca făcând parte din ideologia excepționalismului american. Excepționalismul american a normalizat violența imperialistă transformând-o într-o cruciadă pentru „democrație” și „libertate”, în vreme ce „nevinovăția” sa este ilustrată prin crearea de „dușmani” și de țapi ispășitori. Crimele brutale împotriva umanității, cum ar fi tortura, au fost justificate de amenințarea „terorismului”, pe care SUA l-au creat în Afganistan începând cu 1979, în timp ce numeroasele acțiuni militare și sancțiuni împotriva altor state au fost motivate printr-o încercare nesfârșită de a învinge „autoritarismul”, „comunismul”, precum și alte „amenințări” la adresa politicilor Washingtonului, cunoscute ca aparținând așa-numitei „ordini internaționale bazate pe reguli”.
Cu cât lumea parcurge secolul XXI, cu atât devine mai clar că Imperiul American a mușcat mai mult decât poate mesteca. Capitalismul american este în declin, iar influența sa economică asupra lumii se micșorează. „Sfârșitul istoriei”, declarat după căderea Uniunii Sovietice, este contestat de ascensiunea economiei socialiste moderne a Chinei și de urmărirea guvernării suverane în America Latină, Africa și Asia. Imperiul american nu oferă nici investiții, nici prosperitate. China și Rusia conduc o lume multipolară în care pacea, stabilitatea, prosperitatea pentru marea majoritate a umanității este prioritară, față de interesele înguste ale hegemoniei SUA.
La toate aceste schimbări majore, Imperiul american a răspuns cu o campanie violentă de sufocare a multipolarității, iar șoimii războiului din administrațiile ce s-au perindat succesiv la Casa Albă au smuls orice haine rămase spre a ascunde de masele de oameni interesele lor impulsive. Ca un exemplu, pe 12 iulie, fostul consilier al lui Trump pentru securitate națională, John Bolton, a declarat pentru CNN că el personal „a planificat numeroase lovituri de stat”, afirmații care, practic, l-au preschimbat într-un expert în incidentul din 6 ianuarie 2020 de la Capitoliul SUA. Când a fost presat de jurnalistul Jake Tapper, Bolton a răspuns că nu va intra în detalii referitoare la incident, menționând că memoriile sale au inclus informații despre rolul pe care l-a jucat în facilitarea unei crize în Venezuela, în vederea înlăturării președintelui Nicholas Maduro de la putere. Desigur, Bolton este cunoscut ca fiind în favoarea declanșării conflictelor armate, publicând multe articole de opinie care au solicitat inclusiv bombardarea Iranului, precum și susținerea altor acte de agresiune, cum ar fi cele împotriva Chinei, Yemenului, Palestinei etc.
La rându-i, președintele Joe Biden a demonstrat dorința de a exprima public cele mai periculoase ambiții ale Imperiului American, fie în declarația sa potrivit căreia „Putin nu poate rămâne la putere”, fie când a afirmat în mod deschis angajamentul de a folosi forța militară americană pentru „apărarea” Taiwanului în fața Chinei. În aceeași săptămână în care Bolton și-a clarificat rolul cheie în orchestrarea loviturilor de stat, Biden a vizitat Israelul, unde și-a continuat tirul remarcilor la fel de agresive. Atunci când Yonit Levi de la Channel 12 News din Israel l-a întrebat pe Biden despre decalajul dintre democrații din Congres care numesc Israelul stat-apartheid și administrația sa, Biden a răspuns: „Cred că fac o greșeală. Israelul este o democrație, Israelul este aliatul nostru. Israelul este un prieten. Administrația mea a oferit 4 miliarde de dolari, plus încă un miliard acum câteva zile pentru Iron Dome (https://en.wikipedia.org/wiki/Iron_Dome). Și lucrăm la un proiect laser care va putea înlocui Iron Dome. Este copleșitor interesul nostru ca Israelul să fie stabil”. Israelul a început o altă campanie de bombardare a Fâșiei Gaza exact a doua zi după ce Biden l-a părăsit, adică pe 15 iulie 2022. Între timp, liderul american aterizase deja în Arabia Saudită pentru a încuraja monarhia din Golf să crească producția de petrol și să respingă legăturile de afaceri cu Rusia și China.
Manevrele lui Biden cu Israelul și Arabia Saudită sunt încă o palmă pentru alegătorii Partidului Democrat. Majoritatea democraților doresc ca Statele Unite să sporească sprijinul pentru Palestina și peste 99% nu reușesc să clasifice Israelul drept un aliat de top al Statelor Unite. Aproape două treimi dintre alegătorii Partidului Democrat se opun vânzărilor de arme americane către Arabia Saudită din cauza războiului său brutal împotriva Yemenului și al rolului principal în uciderea editorialistului de la Washington Post Jamal Khashoggi.
Prin toate acțiunile sale, Imperiul american demonstrează că nu deține strategii permanente, ci doar interese permanente. Aceste interese au fost sprijinite de o multitudine de crize, care i-au determinat pe fondatorii politicii imperiale a Washingtonului să renunțe la orice haine rămase în scopul ascunderii războaielor nesfârșite. Instabilitatea economică alimentată de austeritatea nesfârșită și de conflictele armate neîntrerupte au distrus complet legitimitatea deja discutabilă a Imperiului American. Violența a devenit o extensie a politicii de stat la toate nivelurile, fiind o formă de control social menită să reproducă și să întărească o anumită ordine socială. Înarmarea regimurilor reacționare precum Israelul și Arabia Saudită, războaiele proxy și militarizarea planetei, pentru a construi conflicte pe cale să ajungă fierbinți atât cu Rusia, cât și cu China, sunt toate expresii ale dependenței Imperiului American de violența de stat, de politica de apartheid și de schimbarea conducerii acelor țări care refuză să se supună diverselor metode de aplicare a „democrației”. Pacea începe să fie o imposibilitate într-un astfel de aranjament. În timp ce Imperiul American gol se află pe patul morții, doar o mișcare populară de amploare poate scăpa planeta de pericolele pe care le deține carcasa lui putrezită pentru umanitate. De ce este nevoie în situația actuală este cea mai largă unitate posibilă a țărilor și popoarelor din întreaga lume, menită să stopeze eforturile NATO către un război mondial care ar pune în pericol însăși supraviețuirea umanității.
