Noaptea în care a fost executat Toma Arnăuţoiu, haiducul muntelui

1

Partizanii lui Toma Arnăuţoiu au rezistat mult timp în munţi, însă în urma unei trădări a unui prieten din copilărie, care fusese racolat, Securitatatea i-a prins, condamnându-i la moarte sau la ani grei de carceră. Toma Arnăuţoiu a fost executat la data de 18 iulie 1959 în Penitenciarul Jilava.

În noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, era executat, în penitenciarul Jilava, locotenentul Toma Arnăuţoiu, liderul Gupului de rezistenţă – Haiducii Muscelului. Alături de el, alte 14 persoane, cu lanţuri legate de mâini şi de picioare, se aşază, pe rând, la fiecare 15 minute, în faţa plutonului de execuţie. Eroului din munţii Făgăraş i se dă dreptul la ultimul cuvânt. „Trăiască Armata Română!”, ar fi striga el, şi-a amintit apoi o miliţiancă din închisoare. La comanda dată de comandant, plutonul de execuţie format din trei miliţieni trage. Toma însă nu moare imediat. Îl aruncă aşa în groapă şi pun var şi pământ peste el. Avea doar 38 de ani.

Aşa cum s-a întâmplat în cazul multor luptători din rezistenţă, nici Toma Arnăuţoiu şi nici Maria Plop, femeia sa, nu au mormânt. Toma Arnăuţoiu a fost executat la 18 iulie 1959 la închisoarea Jilava, iar Maria Plop a murit în 1962 în penitenciarul de la Miercurea Ciuc. Niciun document din arhive nu indică locul înmormântării.
Fata lor, violonista Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu, născută într-o râpă, a supravieţuit şi a fost dusă la leagănul de la Câmpulung Muscel, de unde a fost adoptată după doi ani, primind numele Raluca Voicu. Doar după Revoluţie a aflat că este un copil înfiat.
„Am descoperit acest lucru întâmplător, găsind o copie după certificatul meu de naştere, în care era trecut numele mamei mele, Maria Plop, însă din act lipsea numele tatălui”, mărturiseşte ea. Acest fapt a determinat-o să încerce să afle cine este şi cine sunt părinţii săi naturali dar, mai ales, să înţeleagă de ce a fost abandonată.
Grupul de rezistenţă Toma Arnăuţoiu a fost considerat printre cele mai importante din România, lungi perioade de timp fiind pus de Securitate chiar în capul listelor privind „bandele din munţi”.

Lista morţilor 

Toma I. ARNĂUŢOIU, n. 14 feb. 1921, Nucşoara (Argeş), ofiţer, conducător al grupului de rezistenţă din zona Muscelului; ar. 20 mai 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare săvârşite ca organizator al unui grup armat de rezistenţă anticomunistă”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Petre I. ARNĂUŢOIU, n. 16 ian. 1926, Nucşoara (Argeş), ţăran, partizan în grupul condus de Toma Arnăuţoiu; ar. 20 mai 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare săvârşite în cadrul unui grup armat de rezistenţă anti¬comunistă”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Nicolae N. ANDREESCU, n. 10 feb. 1918, Corbi (Argeş), preot, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 2 mar. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat Nicolae D. BĂŞOIU, n. 16 mai 1900, Stăneşti (Argeş), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Ion Gh. CONSTANTINESCU, n. 19 oct. 1906, Valea Iazului (Argeş), preot ortodox, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „favorizarea bandei teroriste Arsenescu-Arnăuţoiu”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Ion N. DRĂGOI, n. 20 oct. 1900, Vâlsăneşti (Argeş), preot ortodox, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 25 apr. 1950, rear. 11 dec. 1950, rear. 2  ian. 1959, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Titus I. (zis Prisăcaru) JUBLEANU, n. 14 oct. 1902, Nucşoara (Argeş), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 10 iul. 1952, cond. moarte pt. „uneltire contra ordinii sociale”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Benone N. MILEA, n. 28 ian. 1927, Nucşoara (Argeş), muncitor, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 1 feb. 1951, cond. moarte în 1959; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Ion V. MICA, n. 12 feb. 1923, Pietroşani (Argeş), învăţător, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Ioan Alexandru I. MOLDOVEANU, n. 13 mai 1904, Nucşoara (Argeş), învăţător, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Nicolae Gh. NIŢU, n. 28 iul. 1900, Pietroşani (Argeş), învăţător, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 25 aug. 1949, cond. adm. 24 luni, cond. moarte în 1959; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Constantin I. (zis Moangă) POPESCU, n. 5 mai 1916, Şipotu (Mehedinţi), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 15 nov. 1949, cond. 25 ani m.s., cond. moarte 1959 pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Gheorghe Gh. POPESCU, n. 12 apr. 1902, Corbi (Argeş), învăţător; ar. 1950, rear. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare” (lotul Arnăuţoiu); † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Ioan Gh. SĂNDOIU, n. 10 apr. 1910, Nucşoara (Argeş), muncitor forestier, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 28 ian. 1951, cond. 8 ani î.c., rear. 28 ian. 1959, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Nicolae I. TICU (zis Sorescu), n. 23 iul. 1900, Corbi (Argeş), cioban, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 20 mai 1954, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Gheorghe I. TOMECI, n. 9 mar. 1899, Brăduleţ (Argeş), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat

Toma Arnăuțoiu (14 februarie 1921, Nucșoara – 18 iulie 1959, închisoarea Jilava, executat)

Născut la 14 februarie 1921, în comuna Nucşoara, judeţul Muscel, în familia învăţătorului Ion Arnăuțoiu.

Locotenent în Armata Română, deblocat 1946. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc (1946-1947).

În primăvara-vara 1949 a condus, alături de Gheorghe Arsenescu, organizația „Haiducii Muscelului”ș

Timp de 9 ani (vara/toamna 1949-mai 1958) a condus cel mai longeviv grup de rezistență anticomunistă, activ în zona Nucșoara.

A fost capturat de trupele de Securitate în noaptea de 19/20 mai 1958.

Prin sentinţa nr. 107/19 mai 1959 a Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnat la moarte.

A fost executat la 18 iulie 1959 în penitenciarul Jilava.

pentru mai multe informații despre Toma Arnăuțoiu și despre grupul de rezistență anticomunistă din Nucșoara consultați și site-ul www.tomaarnautoiu.ro

Familia Arnăuțoiu, victimă a represiunii comuniste:

Petre ARNĂUŢOIU

Născut la 16 ianuarie 1926, în comuna Nucşoara, judeţul Muscel.

Primăvara-vara 1949 – membru al organizaţiei „Haiducii Muscelului”; vara/toamna 1949-mai 1958 – membru al grupului Arnăuţoiu; capturat în noaptea de 19/20 mai 1958.

Prin sentinţa nr. 107/19 mai 1959 a Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnat la moarte. A fost executat la 18 iulie 1959 în penitenciarul Jilava.

Soția sa, Victoria (n. 23.04.1928, Corbi, Argeș) a fost arestată în 1949 şi condamnată la 6 ani închisoare corecțională. Închisă la Jilava, Mislea, Pitești, Văcărești. A fost eliebrată în iunie 1955. A fost rearestată în septembrie 1958 şi condamnată la 12 ani muncă silnică. Cei doi copii ai familiei Victoria și Petre Arnăuțoiu au fost trimişi într-un orfelinat unde au rămasa până la vârsta majoratului.

Laurenţia ARNĂUŢOIU (1894-1962)

Mama lui Petre şi Toma Arnăuţoiu, conducătorii mişcării de rezistenţă din Muscel.

A fost arestată în iulie 1949, condamnată pentru uneltire contra ordinii sociale şi închisă până în 1955.

În septembrie 1958 a fost arestată pentru a doua oară şi condamnată la 10 ani temniţă grea pentru „acte de teroare”. A trecut prin penitenciarele Piteşti, Jilava, Miercurea Ciuc.

A murit la 24 mai 1962 în închisoarea din Miercurea-Ciuc.

Ion ARNĂUŢOIU, zis Iancu

Născut la 11 octombrie 1887, în comuna Nucşoara. Învăţător. Membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Căsătorit cu Lucreţia Arnăuţoiu, cu care a avut cinci copii: Nelu, Elena, Toma, Petre şi Anton.

În primăvara anului 1949 a devenit membru al organizaţiei „Haiducii Muscelului”; ulterior şi-a ajutat fiii, Toma şi Petre Arnăuţoiu, care conduceau grupul cu acelaşi nume.

Prin sentinţa nr. 119/4 iunie 1959 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnat la 18 ani temniţă grea.

A murit la 4 august 1962, în închisoarea Botoşani, pe certificatul de moarte fiind menţionată la cauza morţii „pneumonie dublă.

Maria Plop (1927-1962)

Născută la 14 septembrie 1927, în comuna Prisecani, judeţul Iaşi

Refugiată în Nucşoara la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Primăvara-vara 1949 – mai 1958 – membră a grupului Arnăuţoiu; capturată la 20 mai 1958, împreună cu fetiţa ei, Ioana, în vârstă de 2 ani.

Prin sentinţa nr. 107/19 mai 1959, Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti, a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă în baza articolului 327 c.p., pentru „acte de teroare”.

A murit la 31 ianuarie 1962, la penitenciarul din Miercurea-Ciuc, cauza decesului fiind insuficienţă circulatorie şi TBC pulmonar.

După condamnare, fetiţa i-a fost luată şi dusă la orfelinatul din Câmpulung-Muscel.

Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută în munţi în 1956. La scurt timp după condamnarea mamei sale, a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu. După 1990, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui, devenind una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel.

Elena Ion Arnăuțoiu, n. 12 aprilie 1919, Nucșoara, fiica Laurenției și a lui Ion Arnăuțoiu, sora fraților Toma și Petru Arnăuțoiu, conducătorii grupului de rezistență anticomunistă din Nucșoara, căsătorită cu profesorul Florea Ion. A fost arestată prima dată în decembrie 1950 și închisă până în februarie 1953. A fost închisă la Ocnele Mari, Pipera și Ghencea. După prinderea fraților său, Toma și Petru, Elena a fost din arestată în 22 iunie 1958 și anchetată la Securitatea din Pitești. A fost condamantă – prin sentința Tribunalului Militar București – la 5 ani închisoare corecțională pentru „omisiune de denunț”. Închisă la Pitești, Jilava, Miercurea Ciuc și Arad. A fost eliberată în 21 februarie 1962.

Grupul condus de Toma Arnăuţoiu (în care au intrat Petre Arnăuţoiu, Maria Plop, Titu Jubleanu, Maria Jubleanu, Constantin Jubleanu, iar ulterior şi Ion Marinescu) a rezistat mai mulţi ani, ducând lupte cu Securitatea, înregistrând pierderi proprii, dar provocând mult mai multe în rândurile forţelor represive. În cele din urmă, partizanii au intrat într-o totală şi cvasiperfectă clandestinitate, fapt datorat în bună măsură unei destul de largi şi loiale reţele de susţinători (un rol aparte l-au avut Marinica Chircă şi Elisabeta Rizea). Însă în mai 1958 ultimii membri ai grupului au fost capturaţi prin trădare (unul s-a sinucis la capătul unei lupte), la fel ca mulţi dintre susţinătorii lor.

Represiunea a fost cumplită şi extinsă, mai multe loturi au fost judecate de Tribunalul Militar Bucureşti în 1959, acordându-se 16 condamnări la moarte, inclusiv Toma Arnăuţoiu, dar şi numeroşi ani de temniţă.

Grupul de rezistenţă Toma Arnăuţoiu a fost considerat printre cele mai importante din România, lungi perioade de timp fiind pus de Securitate chiar în capul listelor privind „bandele din munţi”.

Citeşte şi:

Clubul Memoriei: 55 de ani de la procesului si execuţia membrilor grupului Toma Arnăuţoiu 

Partizanii libertăţii, hăituiţi aproape zece ani de Securitate. Povestea grupului de luptători anticomunişti de la Nucşoara şi a celor 33 de familii care l-au sprijinit

 

 

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

1 COMENTARIU

  1. Poate au dorit sa lupte impotriva comunismului dar lipsa de pregatire si resurse i-au impins spre actiuni ce au putut fi incadrate in acte de terorism, banditesti. Faptul ca au ucis doi ingineri si un muncitor,mai lasatima cu prostia ca erau agenti ai securitatii, a facut ca odinul de exterminare a grupului sa fie dat de foarte de sus. Securitatea a luat pe rand aceste grupuri si pana in 1959- 60 erau lichidate. Se vorbeste mult de ,,partizanii” din munti dar eu nu stiu sa fi dus o actiune cat de cat importanta si pana in 1958 am fost tara ocupata. Singurul grup organizat si instruit pentru rezistenta anticomunista si antisovietica au fost grupurile vatamaniuc mavoveiciuc din bucovina dar ele au fost lichidate imediat cand sovieticii au pus mana pe arhiva SSI. Restul sunt exagerari . Totul s-a terminat cu distrugerea grupurilor inclusiv a familiilor acestora. In momentul infiintarii serviciului bande nu se mai punea problema exterminarii ci cand si in cat timp. Terminati cu fabulatiile . De morti numai de bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.