Cinci lucruri pe care Marx a vrut să le desființeze (pe lângă proprietatea privată)
Cu toții știm că Marx voia ca proprietatea privată să dispară, dar a fost remarcabil de deschis în ceea ce privește dorința de a desființa și alte lucruri, scrie ContrePoints.
Unul dintre lucrurile remarcabile despre Manifestul Comunist este onestitatea sa.
Karl Marx poate să nu fi fost un tip foarte drăguț, dar a fost revigorant de sincer cu privire la obiectivele comunismului. Această sinceritate, s-ar putea spune, este o parte integrantă a psihicului comunist.
„Comuniștii disprețuiesc să-și ascundă opiniile și scopurile. Ei declară deschis că scopurile lor pot fi atinse numai prin răsturnarea forțată a tuturor condițiilor sociale existente. Să tremure clasele conducătoare înaintea unei revoluții comuniste”, afirmă el în celebrul său manifest.
La fel ca în Mein Kampf, cititorului i se prezintă o viziune pură, nediluată, asupra ideologiei autorului (oricât de întunecată este).
Manifestul lui Marx este renumit pentru că și-a rezumat teoria comunismului într-o singură propoziție: „Abolirea proprietății private”.
Dar acesta nu era singurul lucru despre care filosoful credea că ar trebui abolit din societatea burgheză în marșul proletariatului spre utopie. În manifestul său, Marx a evidențiat alte cinci idei și instituții care trebuie eradicate.
- Familia
Marx admite că distrugerea familiei este un subiect spinos, chiar și pentru revoluționari.
„Desființarea familiei! Chiar și cei mai radicali sunt înflăcărați de această propunere infamă a comuniștilor”.
Însă, potrivit lui, oponenților acestei idei le scapă un fapt esențial referitor la familie.
„Pe ce se bazează familia actuală, familia burgheză? Pe capital, pe câștig privat. În forma sa pe deplin dezvoltată, această familie nu există decât în rândul burghezilor”.
Mai mult, desființarea familiei ar fi relativ ușoară, odată cu desființarea proprietății burgheze.
„Familia burgheză va dispărea ca dovadă când complementul său va dispărea și ambele vor dispărea odată cu dispariția capitalului”.
- Individualitatea
Marx credea că individualitatea este contrară egalitarismului pe care și-l imagina. Prin urmare, „individualismul” trebuie „abandonat și făcut imposibil”.
Individualitatea era o construcție socială a unei societăți capitaliste și era profund împletită cu capitalul însuși.
„În societatea burgheză, capitalul este independent și are individualitate, în timp ce persoana vie este dependentă și nu are individualitate. Iar abolirea acestei stări de lucruri este numită de către burghezi abolirea individualității și a libertății! Și pe bună dreptate. Este, fără îndoială, abolirea individualității burgheze, a independenței burgheze și a libertății burgheze”.
- Adevăruri eterne
Marx nu părea să creadă că există vreun adevăr dincolo de lupta de clasă.
„Ideile dominante ale fiecărei epoci au fost întotdeauna ideile clasei sale dominante. Când lumea antică era la ultima suflare, vechile religii au fost învinse de creștinism. Când ideile creștine au cedat ideilor raționaliste în secolul al XVIII-lea, societatea feudală și-a purtat lupta până la moarte împotriva burgheziei revoluționare de atunci”.
El a recunoscut cât de radicală ar părea această idee pentru cititorii săi, mai ales că comunismul nu urmărește să modifice adevărul, ci să-l răstoarne. Dar el a susținut că acești oameni nu au văzut imaginea de ansamblu.
„Fără îndoială, se va spune, ideile religioase, morale, filozofice și juridice au fost modificate în cursul dezvoltării istorice. Dar religia, morala, filozofia, știința politică, dreptul au supraviețuit constant acestei schimbări.
Există, în plus, adevăruri eterne, precum libertatea, dreptatea etc., care sunt comune tuturor stărilor societăţii. Dar comunismul desfiinţează adevărurile eterne, desfiinţează toată religia şi toată morala, în loc să le constituie pe o bază nouă; de aceea acţionează în contradicţie cu toată experienţa istorică trecută.
Ce înseamnă această acuzație? Istoria tuturor societăților trecute a constat în dezvoltarea antagonismelor de clasă, antagonisme care au luat diferite forme în funcție de vremuri”.
- Națiunile
Marx afirmă că comuniștilor li se reproșează că vor să desființeze țările. Potrivit lui, acești oameni nu înțeleg natura proletariatului.
„Muncitorii nu au o țară. Nu putem lua de la ei ceea ce nu au. Întrucât proletariatul trebuie să dobândească mai întâi supremația politică, trebuie să se ridice la rangul clasei conducătoare a națiunii, trebuie să constituie națiunea pentru sine, până acum este el însuși național, deși nu în sensul burghez al cuvântului”.
Mai mult decât atât, în mare parte datorită capitalismului, se cunoaște o scădere a ostilităților între oameni de origini diferite. Potrivit lui, odată cu ascensiunea proletariatului, în curând nu va mai fi nevoie de națiuni.
„Diferențele naționale și antagonismul dintre popoare dispar în fiecare zi din ce în ce mai mult, din cauza dezvoltării burgheziei, a libertății comerțului, a pieței mondiale, a uniformității modului de producție și a condițiilor de viață care îi corespund”.
- Trecutul
Marx a văzut tradiția ca pe un instrument al burgheziei. Aderarea la trecut a servit ca o simplă distragere a atenției în căutarea proletariatului pentru emancipare și supremație.
„În societatea burgheză trecutul domină prezentul; în societatea comunistă, prezentul domină trecutul”.
5 choses que Marx voulait abolir (outre la propriété privée)
Nous savons tous que Marx voulait la disparition de la propriété privée, mais il était remarquablement franc quant à sa volonté d’abolir d’autres choses également.
Par Jon Miltimore.
L’une des choses remarquables du Manifeste communiste est son honnêteté.
Karl Marx n’était peut-être pas un type très bien, mais il était d’une franchise rafraîchissante sur les objectifs du communisme. Cette franchise, pourrait-on dire, fait partie intégrante de la psyché communiste.
Il déclare dans son célèbre manifeste:
«Les communistes dédaignent de dissimuler leurs vues et leurs objectifs. Ils déclarent ouvertement que leurs fins ne peuvent être atteintes que par le renversement forcé de toutes les conditions sociales existantes. Que les classes dirigeantes tremblent devant une révolution communiste».
À l’instar de Mein Kampf, le lecteur se voit présenter une vision pure et non diluée de l’idéologie de l’auteur (aussi sombre soit-elle).
Le manifeste de Marx est célèbre pour avoir résumé sa théorie du communisme en une seule phrase: «Abolition de la propriété privée».
Mais ce n’était guère la seule chose que le philosophe croyait devoir abolir de la société bourgeoise dans la marche du prolétariat vers l’utopie. Dans son manifeste, Marx a mis en évidence cinq autres idées et institutions à éradiquer.
- La famille
Marx admet que la destruction de la famille est un sujet épineux, même pour les révolutionnaires.
«L’abolition de la famille ! Même les plus radicaux s’enflamment devant cette proposition infâme des communistes».
Mais selon lui, les opposants à cette idée ne comprennent pas un fait essentiel concernant la famille.
«Sur quelle base la famille actuelle, la famille bourgeoise, repose-t-elle ? Sur le capital, sur le gain privé. Dans sa forme complètement développée, cette famille n’existe que chez les bourgeois».
Mieux encore, l’abolition de la famille serait relativement facile une fois la propriété bourgeoise abolie.
«La famille bourgeoise disparaîtra comme une évidence lorsque son complément disparaîtra, et les deux disparaîtront avec la disparition du capital».
- L’individualité
Marx pensait que l’individualité était contraire à l’égalitarisme qu’il envisageait. Par conséquent, l’ «individu» doit «être écarté et rendu impossible».
L’individualité était une construction sociale d’une société capitaliste et était profondément imbriquée avec le capital lui-même.
«Dans la société bourgeoise, le capital est indépendant et a une individualité, tandis que la personne vivante est dépendante et n’a pas d’individualité. Et l’abolition de cet état de choses est appelée par les bourgeois, abolition de l’individualité et de la liberté ! Et à juste titre. C’est sans aucun doute l’abolition de l’individualité bourgeoise, de l’indépendance bourgeoise et de la liberté bourgeoise qui est visée».
- Les vérités éternelles
Marx ne semblait pas croire qu’une quelconque vérité existait au-delà de la lutte des classes.
«Les idées dominantes de chaque époque ont toujours été les idées de sa classe dominante. Lorsque le monde antique était à son dernier souffle, les anciennes religions ont été vaincues par le christianisme. Lorsque les idées chrétiennes ont succombé au XVIIIe siècle aux idées rationalistes, la société féodale a livré son combat à mort contre la bourgeoisie alors révolutionnaire».
Il reconnaissait combien cette idée semblerait radicale à ses lecteurs, d’autant plus que le communisme ne cherche pas à modifier la vérité, mais à la renverser. Mais il soutenait que ces personnes ne voyaient pas le tableau d’ensemble.
«‘Sans aucun doute, dira-t-on, les idées religieuses, morales, philosophiques et juridiques ont été modifiées au cours du développement historique. Mais la religion, la morale, la philosophie, la science politique, le droit, ont constamment survécu à ce changement.
Il existe, en outre, des vérités éternelles, telles que la liberté, la justice, etc. qui sont communes à tous les états de la société. Mais le communisme abolit les vérités éternelles, il abolit toute religion, et toute morale, au lieu de les constituer sur une base nouvelle; il agit donc en contradiction avec toute l’expérience historique passée.
A quoi se réduit cette accusation? L’histoire de toutes les sociétés passées a consisté dans le développement des antagonismes de classe, antagonismes qui ont pris des formes différentes selon les époques».
- Les nations
Marx énonce qu’on reproche aux communistes de vouloir abolir les pays. Selon lui, ces gens ne comprennent pas la nature du prolétariat.
«Les travailleurs n’ont pas de pays. Nous ne pouvons pas leur prendre ce qu’ils n’ont pas. Puisque le prolétariat doit d’abord acquérir la suprématie politique, qu’il doit s’élever au rang de classe dirigeante de la nation, qu’il doit se constituer lui-même la nation, il est jusqu’ici, lui-même national, quoique pas dans le sens bourgeois du mot».
En outre, en grande partie grâce au capitalisme, il a vu reculer les hostilités entre personnes d’origines différentes. Selon lui, avec la montée en puissance du prolétariat, il n’y aurait bientôt plus besoin de nations.
«Les différences nationales et l’antagonisme entre les peuples disparaissent chaque jour davantage, en raison du développement de la bourgeoisie, de la liberté du commerce, du marché mondial, de l’uniformité du mode de production et des conditions de vie qui lui correspondent».
- Le passé
Marx considérait la tradition comme un outil de la bourgeoisie. L’adhésion au passé servait de simple distraction dans la quête d’émancipation et de suprématie du prolétariat.
«Dans la société bourgeoise le passé domine le présent; dans la société communiste, le présent domine le passé».