Nu sînt bani pentru pensii şi salarii, pentru renovarea şi dotarea şcolilor, pentru construirea de poduri şi drumuri naţionale, dar sînt pentru mărirea salariilor unor categorii de funcţionari din administraţiile de stat şi locale şi din ministere, unde există scheme de personal supraîncărcate ce consumă bugetul ţării. Cîteva sute de mii de şmecheri din structurile de stat au sufocat bugetul, trăind ca nişte nababi, fără să facă dovada eficienţei muncii. Funcţionărime umflată în birouri, fini, naşi cumetri, amante, tot felul de agenţii guvernamentale, zic ei de utilitate publică, unele obscure şi fără sens, aşa zise autorităţi centrale şi locale, zeci de primării care au mai mulţi funcţionari decît cetăţeni în localităţi, pensionari speciali, toţi cuplaţi la bugetul de stat. Nimeni nu se încumetă să scuture bugetul de paraziţii care sug seva poporului. Absolut revoltător! Adevărate găşti de tîlhari oficiali sug din banii publici! Administraţia centrală şi cele locale sînt supraîncărcate cu funcţionari inutili, ineficienţi, nepregătiţi, aroganţi şi leneşi.
De ce este sărăcită cu bună ştiinţă populaţia? Pentru că fonduri uriaşe sînt cheltuite cu huzurul acestor clase privilegiate, cheltuite pe înarmare cu vechituri militare casate de Occident, blindate-rebut, sicrie zburătoare de cca 40 de ani, precum afirmam cu ani în urmă în editorialul «Sicrie Zburătoare»… exact ce fac acum marii escroci mondiali traficanţi de arme, care aruncă armamentul învechit în curtea lui Zelenski. Pentru că preşedintele nostru trădător se închină fostului jandarm mondial, îi face respiraţie artificială cu bogăţiile poporului bătrînelului bicisnic, bolnav şi ramolit, Biden, care încearcă cu bileţelul de instrucţiuni întors invers să jongleze cu teorii capcană, prin care SUA vrea să-şi justifice amestecul agresiv în treburile interne ale statelor lumii.
Mărturii recent desecretizate arată că în 1984, sub pretextul luptei împotriva pericolului comunist, SUA. au adoptat o directivă numită «Politica faţă de Iugoslavia – United States Policy Towards Yugoslavia», care viza „destabilizarea guvernului Iugoslaviei” şi realizarea în Europa de Est de „revoluţii tăcute”, prin care „să fie răsturnate guvernelor şi partidele comuniste”, cu scopul înregimentării acestor ţări în „economia de piaţă”. Nu-i greu să constatăm condiţiile care au făcut din SUA „statul exceselor”, potrivit lui David Potter, un „popor providenţial pe un pămînt al făgăduinţei”, adică, un popor de eliberaţi, nu de sclavie, ci de complexul instituţiilor morale.
Experienţa libertăţii totale a dat naştere unei şcoli de corupţie, contaminîd cu timpul state întregi, încît astăzi observăm cu indignare că nicăieri, cu atît mai mult la ei, nu mai este teritoriul laptelui şi mierii, ci al înşelătoriei, violenţei, războiului, setei de bani şi putere, al crimei legiferate. Iată cum era înfăţişată, cu puţin timp în urmă, SUA de către Walt Whitman în «Democratic Vistas»: „Societatea americană e cangrenată, crudă şi putredă. Depravarea claselor de afacerişti este infinit mai mare decît s-a presupus. Serviciile naţionale, statale şi municipale şi toate ramurile şi departamentele sînt supra-saturate de mită, de fals şi corupţie. Marile oraşe abundă în jaf şi ticăloşie… cîştigul bănesc este la noi şarpele magicianului, care rămîne unic stăpîn. Cea mai bună clasă cu care ne mîndrim este doar o haită de speculanţi şi indivizi vulgari bine îmbrăcaţi”. Citind aceste rînduri te duci cu gîndul la contextul intern, la clasa noastră politică, reflectată de aceeaşi oglindă măritoare.
Fenomenul corupţiei, instalat la scară largă în România, ca un plagiat după corupţia americană şi vest-europeană, a devenit un aspect dominant, un simptom de tensiune în ţară. Elitele de iluminaţi ne-au impus bazele mult-rîvnitului stat global şi omului de tip nou, fabricat în retortele unei decăderi sociale, politice şi economice. După 1989, clasa politică românească a acumulat extrem de rapid munţi de averi, miliardarii şi milionarii noştri sînt visterii penale, iar contextul legislativ intern, lor, apărător fidel. Fiscalitatea n-a fost folosită niciodată ca premisă a dezvoltării, ci pentru a ţine în funcţii marionete şantajabile şi incompetenţi puşi pe căpătuială. Finanţele sînt o formă de spoliere a veniturilor românilor. În fiscalitate nu se regăsesc birurile plătite. Colectele de taxe s-au anonimat, luînd căi necurate. Despre sumele uriaşe împrumutate la cele mai mari dobânzi, Preşedintele, Parlamentul şi Guvernul, nu scot o vorbă, dar, în plină criză energetică, ăştia vînd toate sursele de energie internă. Românii se aleg cu sărăcia, jefuitorii cu proprietatea poporului. Vorba lui Marin Preda, „anul ăsta finanţele e mai ale dracu ca oricând”.
– „Plăteşti ori nu plăteşti funcirea, române?
– Păi, n-am de unde să plătesc, ce-ai să-mi faci?
– Vin cu jandarmul şi-ţi iau vita din bătătură!”.
Asta se va petrece dacă românii nu vor avea cu ce achita facturile şi datoriile la stat.
Cu ce s-au ales românii? Cu un Iohannis trădător la Cotroceni şi cu nişte guverne care i-au slujit lui, nu poporului. Cu uriaşe escaladări de preţuri, cu cele mai stufoase şi mai mari taxe din UE, cele mai mari dobînzi şi clauze frauduloase la împrumuturi, cele mai mici salarii din Europa. Cu ocupaţie militară străină, droguri, virusuri, moluri, manele, oaţap, mii de farmacii, feisbuc(sic!), şomeri, jafuri, vaccinuri mortale, miliardari şi milionari penali, război geodezic, clasă politică leneşă, coruptă, hoaţă şi vîndută, mimetisme ale instituţiilor statului după modelul corupţiei americane şi europene.
Aceasta ar fi imaginea anilor de mandat iohannist, ticsiţi cu aparate de stat stricate, stufoase şi incompetente, care vor primi măriri de salarii. Clasa medie, care speră de peste trei decenii într-un trai mai bun, va plăti funcire cu vîrf şi îndesat, să astupe găurile bugetului roase de trîntorii puterii. Observăm că profiturile aparţin hoţilor de la vîrful statului, iar datoriile, falimentele, criza financiară şi alimentară, cad pe spinarea poporului, îndatorat pentru multe vieţi. Industrie, ioc, agricultură, pusă pe butuci de seceta comandată din butoane! Nu peste mult timp, cînd vocile mondialiştilor vor anunţa grîul ca monedă forte şi de influenţă geopolitică, vom fi vai de mama noastră. Vorba românului sărac: „avem aviația la pămînt, iar agricultura în aer!”.
Preluare: art-emis.ro / Autor: Maria Diana Popescu
Ce e de făcu ? Și cine sa o facă ? Acestea sunt întrebările !!!