Poezie dedicată celor care nu se rușinează de LIMBA ROMÂNĂ!
Vorbind românește înseamnă că țara,
Oricât ar vrea unii, nu merge spre moarte,
Chiar dacă de-o vreme i-atârnă povara
Iubirilor false, murdare și sparte!
Vorbind românește cinstim-vom eroii,
Acum când în lume cuvântu-i de paie,
Când lutul dă mâna cu inima ploii!
O ploaie de lacrimi, nu ploaia cea ploaie!
Vorbind românește se bucură duzii
Rămași în picioare în lupta cu vântul!
Un ins se grăbește să tragă concluzii
Că Limba română e moale ca untul!
Vorbind românește, și astăzi și mâine…
Și nu cu adaos de vorbe străine,
Avea-vom oriunde o coajă ce pâine…
Și miez se găsește în țară la mine!
Iubiți românește, scriind cu stiloul
Cel care cunoaște doar Limba Română
Din vremea străveche când plugul și boul
Călcau laolaltă desculți prin țărână!
Grăiți românește, curat, ca la carte
Și nu un amestec pe care-l îngână
Cei care țin țara cu dinții… de toarte!
Dar știți cum înjură? În Limba Română!!!
Constantin Mosor, 31 august 2021
