La Drobeta Turnu Severin practic nu mai există industrie, cel mai mare angajator fiind un producător de cablaje auto, japonez. Care s-a aciuit într-o hală gen cutie de tablă. Câtă vremea stat prin zonă japonezul, a mai fost cum a mai fost. După ce managementul a trecut în mâinile românilor, a început iadul pentru angajați. Oricum salariu e de rahat: 1200 de lei în mână, plus câteva bonuri de alimente. Dar condițiile de muncă s-au înrăutățit brusc. Câteva sute de oameni, la Severin, închiși într-o cutie de tablă, aflată în plin soare, la peste 40 de grade la umbră. Amenințări cu licențierea, pentru că muncitorii au îndrăznit să cheme Ambulanța pentru cineva care avea o criză de epilepsie. ”Dă-l dracului, că-și revenea el!” Aerul condiționat, oprit. Exista un fond lunar, de 3.000 de lei, pentru medicație de urgență. A fost redus la 1.000 de lei! Fluctuația de personal, uriașă. Dar nimeni nu are curaj să protesteze: unde să muncești, când totul e la pământ?
Portofoliul Muncii e la social-democrați. Care o lălăie. Avem inspecția muncii în fiecare județ. Ăia de la Severin nu sunt extenuați, că n-au ce inspecta. De fapt, peste tot în România, există o complicitate evidentă între instituția asta a statului și capitaliștii patriei iubite. Și ne mirăm că nu găsim forță de muncă? Păi n-o să găsim! Pentru că dincolo de salariile mizerabile se află condițiile de muncă și mai mizerabile, și managementul sălbatic, în fața căruia nu mai ești om, ci doar un ”animal” de povară!
Managementul românesc este principala sursă a incapacității noastre de a ne mai dezvolta. Asta spune multe și despre valorile națiunii ăsteia, despre care nu vrem să discutăm. Nu ne pasă de nimeni și de nimic! Celălalt este dușmanul. Trebuie umilit! Eliminat! Pus la locul lui.
Așa că, domnu social-democratu Ciolacu, e bine și cu lupta cu PNRR, discuții savante despre pensii de mizerie, care vor fi majorate la Sfântu Așteaptă, și despre cine va fi premier după rotația de anul viitor. Faceți ce puteți-și, slavă Domnului, puteți, aveți și legi, și instituții!-pentru a readuce raporturile de muncă în limitele decenței. Că și în corporații e jale! Același management sălbatic, aceleași salarii de mizerie, aceeași intensitate inumană a muncii. Vă plângeți să nu sunt bani de pensii. Păi, combateți munca la negru. Asigurați-vă că munca este plătită decent! Și, știți ce? Până și la ”stat” managementul este un dezastru, și huliții ăia de ”bugetari” sunt tratați la fel de rău ca restul angajaților. Rușinos!
Știu că nu vă pasă. Dar măcar o brumă de instinct de conservare v-a rămas. Sper. Și de omenie, iară sper. Măcar atât faceți: reduceți bătaia de joc în relațiile de muncă! Nu costă! Asta, dacă vă pasă! Dar chiar vă pasă?
Autor: Constantin Gheorghe
Când suntem țara cu cel mai mare abandon de suveranitate din UE, când avem cel mai mare exod de creiere și forță calificată de muncă – peste 5 milioane (conform statisticilor INS, adică cei care au părăsit țara oficial, la numărătoare neintrând și cei care au plecat pe cont propriu), când suntem captivi în toate felurile față de Uniunea Europeană, când inclusiv „partenerii” noștri americani ne vor doar consumatori, când majoritatea exporturilor nu sunt din capital românesc (că tot aminteați de multinaționale în cadrul articolului), când investițiile industriale (preferabil cu transfer de tehnologie) sunt inexistente (la fel și multiplicarea de noi locuri de muncă, la fel și retribuțiile), când NU există o taxare a muncii în raport cu productivitatea, când economistul Ilie Șerbănescu afirmă că România se află în faliment și că statul va vinde și ultimele companii pe care le mai deține pentru a nu declara falimentul https://www.national.ro/social/ilie-serbanescu-statul-va-vinde-tot-ca-sa-scape-de-faliment-772395.html este dificil, dacă nu imposibil să se mai manifeste vreo urmă de instinct de conservare și chiar dacă le-ar păsa românilor, nu mai pot schimba cu nimic situația, prăbușirea fiind inevitabilă. Prețul părăsirii României decât să se lupte pentru drepturile fiecăruia, prețul lipsei de atitudine a celor rămași atunci când au fost sesizate abuzurile, „privatizările” frauduloase, distrugerile în industrie și-n agricultură etc. etc. vor fi plătite scump! Prin urmare, NU, românii NU sunt îngrijorați nici de vremurile care se anunță, nici de sărăcia cruntă, nici măcar de moarte. Le este bine și le-a fost bine, că doar acesta a fost și motivul pentru care timp de peste 30 de ani au rezistat tuturor poverilor și umilințelor venite atât de la aleșii neamului cât și din exteriorul națiunii. Dacă n-ar fi fost așa, s-ar fi luptat pentru țara lor, pentru locurile lor de muncă, pentru veniturile lor, pentru excluderea acelor angajatori care-i batjocoresc și pentru eliminarea acelor politicieni care-i abuzează fără milă. Și-a pus vreunul problema (acolo unde „latră” lumea cel mai mult, adică pe Facebook) câți copii merg la culcare flămânzi? Curând, se vor pune biruri inclusiv pe supraviețuire, prin urmare, sclavia în România euro-atlantică, ca și excluziunea socială, au devenit parte din nucleul personalității acestui popor. Nimic nou sub soare!