Despre libertate și necesitatea pragmatismului în apărarea interesului național

0

Astăzi am fost eliberat după 30 de zile de arest preventiv de libertate de exprimare în așa zisa lume liberă și civilizată, o lume care renunță sistematic și cu viteză crescândă la toate valorile pe care le-a clamat în ultimii 77 de ani.

Am fost liberat la timp pentru a vă spune că în Uzbechistan șefii la „Lumea Mare”, reuniți în Organizația pentru Cooperare de la Shanghai – respectiv China, Rusia, India, Pakistan, Iran, Uzbechistan, Tadjikistan, Kirghistan și Kazahstan, alături de partenerii lor Turcia, Azerbaijan, Egipt, Qatar, Arabia Saudită, Armenia, Sri Lanka, Cambodia, Azerbaijan și Nepal, adică mult peste 50% din populația lumii! – vor redesena harta politică, dar mai ales economică a lumii.

Nu-i așa că nu vi s-a spus asta?

Sau dacă vi s-a spus, vi s-a spus așa ca un fapt divers insignifiant pentru „lumea civilizată”, pentru „Lumea mică”, pentru acea lume în care trăim și care acum are probleme axiologice și existențiale: stinsul luminii, statul în frig și dușul în doi, rar și cu apă rece de preferat. Important pentru noi e că suntem de partea bună a civilizației (și singura!), de partea corect politică, de partea bună a democrației, aia fără libertate de exprimare și în care vei lua amendă dacă vei consuma prea mult, de partea lumii în care credința și morala au devenit subversive și anti-progresiste… poate!

Dar nu suntem de partea bună a hărții cu resurse! Și nici a istoriei istoriei! Căci, în mod inevitabil, istoria va fi scrisă de cei care au resurse (resurse naturale și resurse umane), de cei cărora nu le va fi rușine să-și utilizeze resursele.

Or aceștia au în acest moment un singur obstacol: dolarul, o monedă care se autovalorizează prin simplul fapt că se tipărește din ce în ce mai mult, fără niciun alt fundament economic. De fapt, singurul fundament al Dolarului a rămas de o bună bucată de vreme doar cel militar, motiv pentru care putem înlocui în orice moment sintagma petro-Dolar cu cea de militari-dolarul sau DolArmy. Și asta în pofida înfrângerilor în serie (multe rușinoase) suferite de armata SUA în ultimii 77 de ani de la Vietnam la Afganistan.

De fapt, armata fără victorie a SUA, prin simpla ei existență, prin mărime, finanțare și măi ales propagandă, a reușit să impună de 77 de ani Dolarul ca monedă de schimb, ca monedă de economii. E singurul motiv pentru care SUA, care împreună cu toți aliații săi reprezintă azi maxim 20% din populația planetei, domină încă lumea.

Dar lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Eșecul embargoului asupra Rusiei, atât cu privire la embargoul asupra gazului și petrolului, dar și a mijloacelor de plată – să nu uităm că în Turcia, țară importantă NATO, sistemul de carduri și plăți rusesc MIR funcționează, ceea ce îi face să turbeze pe americani și să reacționeze violent: chiar azi are loc o descindere americană în Turcia, fapt care nu cred că în va impresiona e turci.

Și toate astea le știu și cei care se întâlnesc chiar acum Samarkand. Știu unde-s ăia care sunt mai mulți și unde e puterea energetică și chiar economică. Dar știu și unde e puterea militară și financiară. Motiv pentru care vor fi obligați să conștiezeze măcar că trebuie să construiască legături economice mai strânse și liberate de Dolarmy, dar și să constituie o alianță militară a „Lumii mari”.

Și cu ce ne privește pe noi asta? – o să mă întrebați.

Păi ne privește. Pentru că suntem în situația să acceptăm niște aberante măsuri restrictive din punct de vedere economic sau energetic impuse de la Bruxelles doar pentru motive „dogmatice” – „Slava Ucraina”, sau să fim pragmatici și să urmărim interesul național și să urmăm exemplul Turciei, țară care își respectă alianțele, dar care își urmărește și interesul națiunii.

De aceea sunt convins că, pentru o abordare pragmatică și națională, România ar trebui să aibă relații economice cu „Lumea Mare”, fără a renunța sau trăda sistemul de alianțe din care facem parte la acest moment. Eu nu am văzut nicăieri în tratatele de aderare la NATO sau la UE o interdicție de a face parte din alte organisme internaționale de cooperare economică… și asta pentru simplul motiv că atunci nu prea existau în afara Organizației Mondiale a Comerțului.

Și atunci, dacă putem fi membri ai OMC, de ce să nu fim și membri ai BRICS… ce ne interzice în afară de obligația de a fi „corect politici”?

Or eu, între corectitudinea politică și bună starea și prosperitatea națiunii… voi alege întotdeauna fără ezitare NAȚIUNEA!

Iată motivul pentru care cred că trebuie măcar să avem curajul de a ne gândi la variante în avantajul poporului nostru, singurul care ar trebui să conteze pentru un cetățean sau politician român.

Trebuie să avem curajul de a fi pragmatici!

Autor: Dan MV Chitic

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.