15 decembrie 1863 – prima cale ferată montană de pe teritoriul actual al României

Calea ferată Oravița – Lișava – Anina a fost inaugurată la 15 decembrie 1863, fiind prima cale ferată montană (și a patra construită) de pe teritoriul actual al României, denumită și Semmeringul Bănățean, un exemplu al ingineriei de top.

Construcția ei a început în anul 1861 și a fost o lucrare inginerească dificilă pentru că se situa într-o regiune muntoasă (partea de vest a Munților Banatului), greu accesibilă urcând pe cei 33,4 kilometri ai traseului, 339 de metri, având nu mai puțin de 14 tunele cu o lungime totală de 2,1 kilometri și 9 viaducte.

Traseul pornește de la Oravița (oraș situat la 220 de metri altitudine medie) apoi urcă pe platoul din masivul Munților Semenic, urmând un traseu pe care nu se află nici un alt drum. Datorită razelor de curbură mici, unele chiar de numai 104 metri, și a rampelor mari cu declivitate maximă de 21 ‰, linia se aseamănă foarte mult cu celebra cale ferată Semmering.

A fost a cincea cale ferată de pe teritoriul actual al României, având o lungime totală de 33,4 kilometri, construcția sa durând aproape 16 ani. Construirea acestei linii feroviare montane a fost o adevărată provocare tehnică și logistică, pentru că regiunea montană, cunoscută pentru relieful său accidentat și peisajele spectaculoase, a necesitat soluții ingenioase pentru depășirea dificultăților terenului.

În acest sens, s-au realizat numeroase tuneluri și viaducte, permițând trenurilor să traverseze dealuri și văi cu ușurință.
Proiectul a fost coordonat de ingineri care au folosit tehnici de construcție avansate pentru acea vreme, iar munca intensivă și dedicarea echipei de construcție au transformat acest vis în realitate, contribuind la dezvoltarea infrastructurii României și facilitând transportul în regiune.

De-a lungul timpului, calea ferată a suferit numeroase modificări, pentru a se obține o creștere a capacității zilnice de transport mai ales a muncitorilor de la mină. Ulterior, calea ferată Oraviţa-Anina, numită și „linia cărbunelui” a fost declarată monument istoric, cu tot cu clădirea Gării Anina, calea ferată fiind considerată cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei, construită chiar înainte de gările din Roma, Tokyo, Stockholm sau Los Angeles, după cum spun poveștile.

Calea ferată Oravița-Anina mai poartă numele și de Semeringul Bănățean datorită asemănărilor cu calea ferată «Semmering» din Austria, construită cu câțiva ani înainte. Cele două linii ferate sunt asemănătoare atât din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, cât și al frumuseții zonelor montane pe care le străbat.

Din punct de vedere al impactului asupra economiei locale și naționale, calea ferată a deschis noi oportunități pentru transportul de mărfuri și pasageri, facilitând comerțul și conectivitatea între diferitele regiuni. Mai mult, și ramura turismului s-a dezvoltat considerabil prin numărul tot mai mare al vizitatorilor dornici să exploreze frumusețile naturale ale Munților Banatului.

O line feroviară ruptă din basme

Calea ferată Oravița – Anina rămâne este considerată una dintre cele mai pitorești rute feroviare din România, oferind pasagerilor o călătorie de neuitat, prin peisaje spectaculoase. Linia ferată, o realizare tehnică fără egal în România, este inclusă în patrimoniul cultural național, fiind declarată monument istoric clasa A, iar trenurile turistice care circulă pe această rută sunt o atracție populară.

Prin urmare, dacă încă nu ați făcut o scurtă călătorie în timp pe cea mai veche cale ferată montană din Sud-Estul Europei, timpul nu este pierdut.

În 2024, pe ruta Oravița – Anina și retur circulă o pereche de trenuri, iar rezervarea locului este obligatorie.

– Regio R 9695 pe relația Oravița – Anina, cu plecare din Oravița la ora 11.15 și sosire în Anina 13.18

– Regio R 9694 pe relația Anina – Oravița, cu plecare din Anina la ora 14.40 și sosire în Oravița 16.42

Legitimațiile de călătorie se pot procura în limita locurilor disponibile, cu anticipație de 30 de zile, online, de la orice casă de bilete cu emitere electronică aflate în stațiile și agențiile de voiaj CFR Călători și de la automatele de bilete.

În ziua plecării trenului, biletele se pot procura, atât din stația Oraviţa, cât şi de la personalul de tren la același preț (inclusiv cu rezervarea locurilor), în limita locurilor disponibile.

Traseu – descriere și date tehnice

Pe traseul cu o lungime de 33,8 kilometri, există 14 tuneluri, cu o lungime totală de 2.084 metri, 10 viaducte, cu o lungime totală de 843 metri, ziduri de sprijin ale versanţilor în lungime de 9.946 metri, străpungeri și tăieturi în munte pe o lungime totală de 21.171 metri (mai bine de două treimi din traseu).
Întrucât dinamita nu se inventase, toate aceste lucrări au fost făcute manual, cu dalta și târnăcopul.

Cel mai lung tunel este Gârlişte, cu o lungime de 660 metri.

Cel mai lung viaduct este Racoviţă, cu o lungime de 115 metri şi o înălţime de 26,5 metri.

Cel mai înalt viaduct este Jitin, 37 metri, acesta fiind o adevărată operă de artă, deoarece este construit în curbă la ambele capete.

Linia ferată urcă spre Munții Aninei și parcurge o diferență de nivel de 339 metri, rampa (înclinarea) maximă de pe traseu înregistrându-se între Lișava și Gârliște.
Înclinarea de până la 21‰ și curbele foarte strânse – cu raze mici, de până la 104 metri au impus necesitatea folosirii unor vagoane și locomotive speciale pentru acest traseu și o viteză medie de deplasare de 17 km/h.

Linia nu este electrificată, funcţionând la momentul actual cu locomotive diesel.

Trenul care circulă pe această rută este format dintr-o locomotivă diesel-electrică românească şi două vagoane de clasa a II-a, necompartimentate, cu bănci din lemn, construite în anul 1914, dar recondiționate.

Călătoria între Oravița și Anina durează 2 ore, iar trenul are 5 opriri: Brădişoru de Jos (km 8), Dobrei, Lişava (km 14), Ciudanoviţa (km 17), Gârlişte (km 24).

Linia ferată montană Oravița – Anina, parte a sitului „Calea ferată Baziaş-Oraviţa-Anina”, este o realizare tehnică fără egal în România și a fost declarată monument istoric clasa A.

Alte atracții ale zonei:

Oravița – „oraşul premierelor”

Obiective turistice:

– Teatrul Vechi «Mihai Eminescu» (în prezent, Muzeul de Istorie al Teatrului Vechi şi al Culturii Cărăşene) – a fost construit în stil baroc vienez în anii 1816-1817, după modelul vechiului Burgtheater din Viena și este prima clădire de teatru din țară, monument istoric și de arhitectură. În anul 1868 trupa de teatru a lui Mihail Pascaly, din care făcea parte și Mihai Eminescu, ca sufleur, a prezentat două spectacole la Teatrul din Oravița.

– Farmacia «La Vulturul Negru» – prima farmacie montanistică din țară, atestată la 1763. În prezent, este muzeu – recipiente, piese și aparate pentru prepararea unor medicamente, mobilier din secolele XVIII – XX, bibliotecă cu cărți rare și vechi din domeniul farmaceuticii.

– Calea ferată Oravița – Baziaș a fost prima cale ferată construită pe teritoriul actual al României, dată în funcțiune la 20 august 1854. În prezent linia mai este funcțională doar pe sectorul Oravița – Iam.

– Gara Oravița – prima gară de pe teritoriul actual al României (finalizată în 1847); este și prima gară dotată cu lift pentru acces la peronul situat mai sus decât nivelul străzii.
– Muzeul de Etnografie, Etnologie și Folclor «Țara Carașului» – cu sediul în clădirea care a găzduit în trecut sediul primăriei Oravița Română, care datează de la 1723.

– Muzeul Monetăriei Imperiale – monetăria a fost prima de pe teritoriul actual al României și a funcționat între anii 1811 – 1855 în Ciclova Montană.

– Locomotiva cu abur «Neagra» – în depoul CFR Oraviţa se păstrează ultima locomotivă cu abur care a fost utilizată pe calea ferată montană Oravița – Anina; a fost construită în anul 1921 în Austria și a fost proiectată special pentru liniile de munte, fiind una dintre puținele locomotive din România care puteau circula pe linii cu o rază a curbei mai mică de 120 m.

Alte premiere legate de Oravița:

– primul Furnal din istoria tehnicii românești, inaugurat în 1718 în localitatea Ciclova Montană,

– prima Fabrică de Bere, inaugurată în localitatea Ciclova Montană în 1718.

Anina – anul acesta s-au împlinit 250 ani de la fondarea localității Steierdorf (vechiul nume al Aninei)

Obiective turistice:

– Biserica Romano – Catolică «Sfânta Treime» din Steierdorf – refacută integral în anii 1872-1873

– Biserica Ortodoxă «Sfinții Împărați Constantin și Elena» – ridicată între 1908 – 1939

– Biserica Romano – Catolică «Inima lui Isus»

– Gara Anina – monument istoric, datează din 1863

– Mina Anina – Puțurile I și II, Mașina de extracție de la Puțul IV

– Uzinele de Fier Anina – monument istoric, cu Centrala electrică pe abur – instalată în 1897

– Clădirea fostului Club Minier – în prezent, Casă de Cultură

– Centrul Cultural Muzeistic Anina – situat în clădirea fostei primării, unde se pot vedea macheta căii ferate Anina-Oravița, o colecție de minerale și roci, «Ion și Vasile de la Anina»

– cele mai vechi oseminte ale omului modern descoperite în Europa, cu o vechime de 40 000 de ani, găsite în Peştera cu oase de lângă Anina.

– Parcul Național Semenic – Cheile Carașului: Cheile Gârliştei, Cheile Carașului, Izvoarele Nerei, Izvoarele Caraşului, Peştera Buhui şi Lacul Buhui – primul lac artificial din țară, Peştera Comarnic, Peştera Popovăţ.

– Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa: Lacul Ochiul Beiului, Cascada Văioaga, Cascada Beușnița, Cascada Bigăr, Lacul Dracului.