Praful și pulberea pe care le lăsăm copiilor noștri

0

Recent mi-a trecut prin față un articol de acum un an despre Angela Merkel. Un comentator britanic analiza cariera ei politică astfel: dna Merkel a asigurat supraviețuirea hedonismului în Germania pe durata mandatelor ei, dar a lăsat în urmă o Germanie confruntată cu o criză structurală mai acută decât la începutul carierei ei politice. Merkel, comenta britanicul, „kicked the can down the road instead of picking it up” („Merkel a rostogolit cutia goală de-a lungul drumului în loc să o ridice”). Cu alte cuvinte, nu a confruntat problemele structurale ale economiei germane, ci le-a lăsat pe seama celor ce au venit după ea.

Mă gândeam că noi, creștinii, facem la fel. La început, nu știam ce se întâmplă. Știrile anti-creștine din Occident ni se păreau fake, nefondate, ori credeam că limitarea libertăților creștinilor era un fenomen izolat, tranzitoriu și fără consecințe. Ori că situații similare nu se pot întâmpla în România. Ori că în România suntem la adăpost de mizeriile păcătoase atât de dominante în viața socială din Occident.

După ce am început să înțelegem existența unui cancer anti-valoric care nu va dispărea curând, mulți dintre noi am considerat că nu vom fi martorii unui cataclism anti-valoric, cât timp noi încă suntem în viață… dar acel tsunami anti-valoric a venit și peste noi. A venit sub forme diferite și a început să fie legiferat in legislația țării de cei pe care i-am votat. Alții ne-am zis că ne dorim o viață pașnică, să ne creștem copiii, să nu ne deranjăm rutina zilei, fără să înțelegem că dincolo de voința noastră există factori și structuri care ne confiscă copiii și nu ne permit să trăim în pace.

Puțini dintre noi ne-am gândit că e nevoie să ripostăm. Puțini dintre noi ne-am gândit că dacă ne împotrivim diavolului și învățăturilor lui, păcătoșeniile cetății nu vor intra în mințile copiilor noștri și în familiile noastre. Ne-am obișnuit cu murdăria morală, ne-am implicat puțin in creșterea și alfabetizarea în moralitate a copiilor noștri.

Nu e nimic mai ușor decât să ignori problemele generațiilor noastre și să le pui pe spatele copiilor noștri, așteptând ca generația viitoare să le rezolve. Nimic mai usor decât să ignorăm problemele și să pretindem că ele nu există. Perspectiva aceasta e dedefetiă, dar, din nefericire, prevalentă. Perspectiva aceasta e iresponsabilă. E mult mai ușor să lași bătăliile lui Dumnezeu să fie purtate de alții, ori după noi, de copiii noștri. Noi să ducem o viață confortabilă, iar ei să facă ce trebuia să facem noi. E mult mai ușor să stăm departe de liniile de bătălie, în pace, în corturile noastre, tot mai mari și mai comfortabile, în timp ce frontul secularist devastator se apropie tot mai mult de familiile noastre și comunitățile noastre creștine.

În acest context e nevoie de oameni curajoși. Apostolii foloseau expresia „Fiți oameni! Fiți treji, alerți, luptați pentru Adevăr, valori, Împărăție!”. Dacă ignorăm bătăliile curente, vom lăsa în urmă doar o frântură de creștinism. Vom lăsa cenușa, iar spiralele catedralelor vor deveni indicatoare de morminte: mormintele în care secularismul îngroapă creștinismul.

Autor: Peter Costea

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.