China iartă datoria pentru 17 națiuni africane

0

Republica Populară Chineză va șterge 23 de împrumuturi pentru 17 națiuni africane, anunța ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, la mijlocul lui 2022: „China va renunța la cele 23 de împrumuturi fără dobândă pentru 17 țări africane care ajunseseră la scadență până la sfârșitul anului 2021”, a declarat Wang la Forumul pentru Cooperare China-Africa.

Demnitarul chinez a promis că în continuare China va sprijini activ și va participa la construcția de proiecte majore de infrastructură în Africa prin finanțare, investiții și asistență. „Vom continua, de asemenea, să creștem importurile din Africa, să sprijinim dezvoltarea mai mare a sectoarelor agricole și de producție din Africa și să extindem cooperarea în industriile emergente, cum ar fi economia digitală, sănătatea, sectoarele ecologice și cu emisii scăzute de carbon”.

Wang a promis, de asemenea, că în continuare China va oferi asistență alimentară celor 17 națiuni africane. Criticii susțin că de fapt China este implicată în „diplomația capcanei datoriilor”, susținând că țara emite împrumuturi pentru a asigura în cele din urmă active internaționale strategice.

Sri Lanka, țară din Asia de Sud, a acordat China Merchants Ports Holdings un contract de închiriere pe 99 de ani asupra portului Hambantota, de 1,5 miliarde de dolari, în 2017, după ce a căzut adânc în datorii. Kenya, Africa de Sud și Uganda sunt printre numeroasele state africane care s-au împrumutat masiv de la creditorii chinezi.

Potrivit datelor Băncii Mondiale din 2020 citate de Forbes, națiunile africane cu cea mai mare datorie externă față de China ca procent din venitul național brut sunt Djibouti (43%), Angola (41%) și Republica Democrată Congo (29%).

De asemenea, țările africane s-au alăturat cu entuziasm Inițiativei transcontinentale Drumul și Centura a Chinei pentru a construi infrastructura portuară, feroviară și terestră, Drumul Mătăsii din Beijing.

Australia a renunțat la un acord între Victoria și China pentru infrastructura Belt and Road Initiative în 2021, considerând-o „incompatibilă cu politica externă a Australiei”.

Dar conceptul de „capcană a datoriilor” a fost, de asemenea, criticat, un studiu din 2020 constatând că de fapt China a restructurat sau refinanțat aproximativ 21 de miliarde de dolari din datorii în Africa între 2000 și 2019 și că „de fapt creditorii chinezi nu au apelat la instanțele de judecată pentru a impune plăți și nici nu aplicaseră dobânzi penalizatoare debitorilor aflați în dificultate”.

Între timp, Adalberto Costa Junior, un candidat la președinție în Angola, a promis că va examina datoria țării sale dacă va fi ales. Angola datorează aproximativ 90 de miliarde de dolari, ceea ce o va costa aproximativ 8 miliarde de dolari în fiecare an în amortizare, potrivit Bloomberg. „Nu se cunoaște valoarea datoriei externe reale”, a spus Junior într-un interviu.

Aproximativ 27 de miliarde de dolari din datoria totală a Angolei sunt către China, fondurile fiind folosite pentru a construi drumuri, spitale și legături feroviare. Junior a avertizat că orice împrumuturi care nu sunt legate de proiecte de infrastructură ar putea fi renegociate.

Ce se mai poate arăta, cu destulă îndreptățire, este că ajutând la dezvoltarea acestor țări africane China lovește în interesele economice ale Occidentului, care, prin diverse mijloace, păstrează fostele lor colonii din Africa și nu numai într-o stare de dependență, de exploatare, un semi-colonialism care se practică și față de țara noastră.

Spre comparație, România, „partener strategic” (sic!!) cu Statele Unite și membru UE (sic!!), țări și suprastructuri statale care domină piața de capital, face împrumuturi cu dobânzi de 8-10% și mai mari din Occident…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.