Ca român este imposibil să nu fi auzit de eroii revoluţionari Avram Iancu sau de Horea, Cloşca şi Crişan sau de legendara Ţară a Moţilor, Ţara de Piatră sau Ţara de Aur cum i se mai spune.
În mod tradiţional, moţi sunt consideraţi locuitorii satelor de pe cursul superior al Arieşului, începând cu oraşul Cîmpeni dar şi cei din zonele adiacente Ţării Moţilor, pe Valea Crişului Alb, Ţara Zarandului.
Scriitorul Ioan Slavici a studiat tipologia moţilor şi îi aprecia în mod deosebit, astfel în lucrarea «Ardelenii» îi descria astfel: „Aceştia sunt oamenii şi trupeşte şi sufleteşte mai colţuroşi şi mai vârtoşi. Fie scurt, fie înalt, Moţul e voinic şi îndesat, calcă rar şi apăsat şi are ceva din firea ursului. Om cu deosebire de potolit, Moţul vorbeşte puţin, e foarte răbdător, se avântă cu anevoie, dar e neînduplecat după ce a luat o hotărâre… Moţii sunt cea mai nobilă parte a poporului român”.
Cine sunt moţii, locuitorii Ţării de Piatră, tărâm de legendă. Numele de legendă „moţ”. Originea numelui
Conform celor mai mulţi istorici, numele de moţ vine de la „chica antică”, moţul de păr pe care îl purtau acum 2.000 de ani dacii, un obicei păstrat de localnici din vestul Munţilor Apuseni până în secolul XIX. Moţii se mai numesc şi ţopi, un cuvânt derivat de la termenul „zopf”, care însemna tot chică. Era un termen dispreţuitor atribuit dârzilor români din Ţara Moţilor de către funcţionarii austrieci.
Alţi istorici consideră că numele vine de la cuvântul latin „motus”, care înseamnă „răzvrătit”, „rebel”, având în vedere puternica înclinaţie spre libertate şi independenţă a moţilor.
Caracterul moţilor – oameni de la munte, hotărâţi şi muncitori
Probabil cea mai bună descriere o face Ion Rusu Abrudeanu, moţ de origine, născut în Abrud, fost publicist, om politic, deputat și senator român: „Se însufleţeşte repede şi are o tărie de caracter aşa de mare, încât dacă şi-a pus ceva în gând, nu renunţă pentru nimic în lume până când nu-şi ajunge scopul, chiar dacă ar fi convins de mai înainte despre relele urmări ale acţiunei sale. Moţii sunt oameni întregi, leali, serioşi şi nefăţarnici”, îi descria publicistul Ion Abrudeanu. Alte trăsături ale acestei comunităţi sunt sârguinţa, cumpătarea şi religiozitatea. Nu sunt, în general, oameni comunicativi cu străinii, nefiind obişnuiţi să îşi deschidă sufletul în faţa oricui. Autorii care au vizitat în trecut satele tradiţionale din Ţara Moţilor relatau despre oameni care îşi manifestau cu greutate ospitalitatea, din cauza neîncrederii manifestate faţă de străini, dar şi a sărăciei. „Moţul mai este de o cinste perfectă şi cu o pronunţată independenţă sufletească”.
Ocupaţia moţilor
Industria lemnului şi mineritul erau ocupaţiile tradiţionale ale românilor Ţara Moţilor. Moţii erau recunoscuţi pentru priceperea lor în dulgherit şi în construcţii din lemn. Uneltele şi vasele din lemn, realizate de moţi, erau vândute în târgurile din ţinutul Apusenilor sau în judeţele din sudul ţării. Unele dintre aceste peregrinări ale moţilor, de la munte spre şes durau săptămâi întregi.
Astăzi, însă, după ce minele au fost închise, iar tăiatul pădurii a atins cote alarmante, moţii au început să se ocupe de turism, transformându-şi casele în pensiuni, schimbându-şi astfel modul tradiţional de trai.
Preluare: Apuseni.info
