Suntem o societate sortită pieirii?

0

Nu avem principii, nu avem frică de penibil, suntem de vânzare, suntem ieftini, nu avem rațiune, mințim, ne-am pierdut valorile.

Din absolut toate punctele de vedere ne prăbușim și nu putem să facem nimic, suntem incapabili să ne redresăm. Oare…de ce? De ce suntem atât de slabi?

Niciodată în istoria omenirii familia nu a reprezentat atât de puțin într-o societate. Cred că niciodată nu au existat în societate mai mulți minori care trăiesc doar cu unul dintre părinți, așa cum există astăzi. Cred că niciodată oamenii nu au divorțat cu atâta ușurintă, așa cum se întâmplă astăzi.

Cine a lăsat familia compusă din doi adulți și copii …nu a făcut-o degeaba. Echilibrul emoțional trebuie să aibă două aripi. Îți lipsește o aripă… este înlocuită cu multe compromisuri în viață și de aici începe declinul tău ca individ. Divorțul a doi părinți reprezintă o traumă psihică de neimaginat în viața unui copil și o facem cu atâta ușurintă …de parcă suntem orbi.

Ne alegem partenerii de viață prin cluburi, după niște aventuri ieftine, fără nici un „calcul” că acel personaj de ocazie din viața noastră poate fi celălalt părinte al copilului nostru.

Ne plătim absența din viața unui copil printr-o pensie alimentară, prin cadouri, prin bani. Atât mai ești capabil să îi oferi unui copil: bani. Și acel copil toată viața lui va accepta bani pentru: trădare, absență, lipsă de asumare etc? Asta va înțelege din viată, dacă așa a crezut? Ok!

Câți părinți de vârsta a treia au astăzi capacitatea de a fi mentori în viața copiilor lor, care își destramă familiile ca pe un domino? Câți sunt indiferenții și câți îi încurajează spre așa ceva? De la a câta generație încoace …suntem deja „bolnavi”?

Religia? Se ia la misto astăzi, nu? De ce? Pentru că acolo se vorbește despre „familie”.

Unde este nucleul formării normale a unui individ? Cu ce am înlocuit astăzi familia?

Cu alcool, cu droguri, cu aventuri, cu mizerie? Suntem fericiți așa? Copiii noștri cum vor fi ca adulți trăind lângă noi atât de haotic, astăzi? Ce învață de la noi acești copii?

Nu suntem multumiți de această generație de copii și adolescenți. Sunt ciudați? De acord. Dar, noi cum suntem? La ce capitol suntem un exemplu demn de urmat pentru ei?

Mai există astăzi prieteni de la care să primesti un sfat rațional, sau astăzi sunt doar prieteni cu care: bei, te droghezi și îți cheltui banii?

Oameni buni, încotro ne îndreptăm cu atâta viteză?

Autor: Cristina Isabela Lăpădătoni

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.