Au dispărut românii din Bulgaria?

0

Romanii Harta etnica BalcaniÎn 1850, Nicolae Bălcescu a plecat la Palermo pe calea maritimă a vremii, adică prin Constantinopol, trecând pe actualul teritoriu al Bulgariei, aflat atunci sub stăpânirea otomană. A rămas uimit, după ce a traversat Dunărea, că de la București la Constantinopol a auzit în Bulgaria numai vorbă românească!

Acum, după 170 de ani, constatăm cu tristețe că la sud de Dunăre limba română e aproape dispărută…

Românii uitați din Bulgaria

Dacă în Ucraina sau Serbia comunitățile de români sunt recunoscute – fie măcar și parțial – în Bulgaria prezența românească este negata cu vehemență de autorități. Începând cu anul 1965, la recensamintele bulgărești nu a mai fost introdusă categoria de români.
Cu jumătate de gură, unii oficiali de la Sofia acceptă existența a circa 1.000 de vlahi în regiunea Vidinului – deși vorbitori de limba română pot fi găsiți de-a lungul întregii granițe româno-bulgare.

Membră în Consiliul Europei și în Uniunea Europeană, Bulgaria a adoptat un sistem legislativ pentru protejarea drepturilor minorităților.
Însă, în cele mai multe cazuri, aceste legi nu sunt respectate – mai ales când vine vorba de români (George DAMIAN: http://www.ziua.ro/display.php? )

Demografie

Timoc hartaConform primului recensământ al populației, din 1905, în Bulgaria trăiau 80.000 de români. Cinci ani mai târziu, în 1910, numărul lor rămăsese neschimbat. O scădere importantă s-a înregistrat după Primul Război Mondial: recensământul din 1920 consemna existența a 57.312 români în Bulgaria.

În doar șase ani, însă, minoritatea românească și-a depășit dimensiunile ante-belice, ajungând la 83.746 – potrivit recensământului din 1926. Tendința a fost, însă, brusc întreruptă. Recensământul din 1934 marchează un moment de cotitură. În doar opt ani, numărul românilor din Bulgaria s-a redus inexplicabil. Astfel, dacă, în 1926, în regiunea Vidin erau înregistrați 42.414 români, la recensământul din 1934 mai erau consemnați aici doar 1.213. Ultima mențiune oficială a românilor în documentele bulgărești datează din 1965, când au fost înregistrați doar 6.000.

Ultimul recensământ, din 2001, nu cuprinde categoria români. Trebuie semnalat faptul că la acest recensământ au fost înregistrați 156.119 cetățeni la categoriile „alții” (69.204), „fără etnie” (62.108) și „necunoscută” (24.807). În lipsa unor statistici oficiale, organizațiile neguvernamentale ale românilor din Bulgaria afirmă că în 35 de sate din zona Vidinului exista populație vorbitoare de limba română. În lipsa unui recensământ, cifra reală este supusă impreciziei.

Educația în limba maternă

Legislația Bulgariei ar permite învățământul în limba maternă pentru comunitățile românești, însă, din pacate, acest lucru nu s-a întâmplat până acum cu sprijinul autorităților bulgare. Constituția Bulgariei prevede (la art. 36-2) ca „cetățenii a căror limbă maternă nu este bulgara au dreptul să studieze în și să folosească propria limbă alături de studiul obligatoriu al limbii bulgare”.

De asemenea, Legea Învățământului afirmă (la articolul 8-2) că „Elevii a căror limbă maternă nu este bulgara, pe lângă studiul obligatoriu al limbii bulgare, au dreptul să studieze în limba lor maternă în afara școlii de stat din Republica Bulgaria sub protecția și controlul statului”. Singura instituție care asigură predarea unor ore în limba română este Liceul Românesc din Sofia, cu două ore de limbă pe săptămână, având statutul de limbă străină. În ciuda acestor prevederi legale, nu există o formă continuă de predare a limbii române pentru cetățenii bulgari de origine română.

La inițiativa organizațiilor neguvernamentale ale românilor din Bulgaria, au fost înființate câteva cursuri de predare a limbii române în afara programei școlare – cum ar fi cazul școlii generale „P.R. Slaveicov” din Vidin.

Mai mult, există în permanență pericolul închiderii școlilor de stat cu predare în limba bulgară din satele locuite de români – cum s-a întâmplat în septembrie 2004, când autoritățile bulgare au vrut să desființeze școlile din satele Delaina și Rabrovo – sate locuite de români – motivând că nu există destui elevi pentru menținerea acestor instituții de învățământ. Există, însă, posibilitatea pentru etnicii români din Bulgaria să studieze în România, pe baza burselor oferite de statul român.

Mass-media în limba maternă

Legislația bulgară permite existența presei în limba maternă a minorităților naționale – articolul 12 al Legii radioului și televiziunii arată că:

„Programele radio și de televiziune vor fi emise în limba oficială în conformitate cu Constituția Bulgariei și pot fi transmise în altă limbă dacă (…) sunt destinate cetățenilor bulgari a căror limbă maternă nu este bulgara”. La articolul 49 al aceleiași legi se arată că:
„Radioul și televiziunea națională bulgare vor produce programe naționale și regionale (…), programe adresate cetățenilor a căror limbă maternă nu este bulgara, inclusiv în limba lor maternă”. În ciuda acestor prevederi legale, în Bulgaria nu există programe de radio sau de televiziune în limba română, destinate comunităților românești. Începând cu anul 1993, la Vidin a apărut ziarul în limba română «Timpul”» – un proiect al Asociației Vlahilor din Bulgaria. Publicația a avut o apariție neregulată din cauza lipsei fondurilor. În prezent, la Vidin mai apare în limba română revista «AVE», editată de Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria – având și ea o apariție neregulată din aceleași motive.

Practicarea religiei în limba maternă

Legislația actuală a Republicii Bulgaria nu interzice în mod expres practicarea religiei în limba maternă. Însă, până în acest an, nu a fost posibilă ținerea serviciului religios în limba română. Încercările de a sluji în limba română ale părintelui Valentin Tvetanov din Rabova au fost întâmpinate cu ostilitate de autoritățile religioase de la Sofia. Totuși, pe 28 martie 2007, Mitropolitul Vidinului, Domițian, a acordat libertatea de a se ține slujbe în limba română în bisericile de sub jurisdicția sa unde există comunități românești.

Activitatea organizațiilor neguvernamentale

În Bulgaria funcționeaza mai multe organizații neguvernamentale ale românilor. În luna octombrie 1991 s-a constituit Comitetul de inițiativă pentru înființarea «Asociației Vlahilor din Bulgaria» (AVB).

Inițial, autoritățile bulgare au refuzat înregistrarea acestei asociații, înregistrare care s-a produs totuși la 30 aprilie 1992 – în urma unui proces. Încercările de constituire de filiale ale asociației în alte localități sau de a pune bazele unor structuri organizatorice locale, au generat iritarea și adversitatea autorităților bulgare care, în mod constant și consecvent, au tergiversat formalitățile legale. Începând cu anul 2002, a fost înființată o nouă asociație a românilor din Bulgaria, denumită „Comunitatea românilor din Bulgaria”.

De asemenea, în anul 2003 a fost înființată Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (AVE). Această asociație a adresat Consiliului Europei și Comisiei Europene o scrisoare în care enumeră nerespectarea drepturilor sale de către statul bulgar. Asociațiile românești din Bulgaria organizează anual un festival de dansuri populare la Vidin, festival care a ajuns la ediția a X-a în anul 2007.

Atitudinea publică față de comunitatea românească

Deși nu au existat până acum acte de agresiune la adresa etnicilor români din Bulgaria, totuși presă de limba bulgară publică periodic articole defăimătoare la adresa românilor. Este cazul ziarului «NIE» din Vidin, care în numărul din 1 aprilie 2007 a comparat comunitatea românilor cu o haită de vampiri.
De asemenea și publicațiile de limba bulgară susțin că în Bulgaria nu ar exista români, ci vlahi. (Centrul de Studii pentru Resurse Românești).

 

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.