Istriota, istro-româna și arbănașa – 3 limbi pe moarte în Croația

0

Paul Bradbury scrie în https://www.total-croatia-news.com, că în topul mondial 20 al limbilor pe cale de dispariție, Croația apare de nu mai puțin de 3 ori…

În această țară întâlnim ultimii vorbitori ai limbilor istriotă, arbanașă și istro-română, care reunesc la un loc doar cca. 1.200 de persoane.

Este o realitate tristă că în această eră modernă digitală, în întreaga lume multe tradiții și o importantă moștenire culturală sunt pe cale să se stingă.

Printre lucrurile care se pierd, se numără și limbajul.

Globalizarea și-a jucat rolul în creșterea unor limbi precum engleza, în timp ce limbile locale nu mai sunt preluate la fel de generația tînără, astfel încât multe dintre acestea au dispărut sau sînt pe cale de dispariție.

Într-adevăr, în prezent există în întreaga lume aproximativ 7.111 limbi, dar numai 23 dintre acestea au ajuns să fie vorbite de cca. jumătate din populația lumii, în timp ce aproximativ 40% dintre limbile de astăzi sunt pe cale de dispariție, multe dintre ele având rămași mai puțin de 1.000 de vorbitori nativi.

Pe lista țărilor cu mai multe limbi aflate în stare critică de dispariție, vom fi surprinși să aflăm – Croația, unde nu mai puțin de trei limbi sunt în pericol de dispariție – Istriota, Arbanașa și Istro-româna..

Să începem cu limba Istriotă.

Istriota este o limbă romanică vorbită de aproximativ 400 de oameni în partea de sud-vest a peninsulei Istria din Croația, în special în Rovinj și Vodnjan. Nu trebuie confundată cu dialectul istrian al limbii venețiene.

Este o limbă romanică legată de populațiile ladine din Alpi. Clasificarea sa exactă a fost de mult timp neclară, dar în 2017, Institutul Max Planck pentru istoria umană o clasifică în subgrupul romanic dalmat.

Din punct de vedere istoric, vorbitorii săi nu s-au referit niciodată la această limbă drept „Istriotă”, deși avea șase denumiri după cele șase orașe în care se vorbea. În Vodnjan a fost numit „Bumbaro”, în Bale „Vallese”, în Rovinj „Rovignese”, în Šišan „Sissanese”, în Fažana „Fasanese” și în Galižana „Gallesanese”.

Termenul Istriot a fost inventat de lingvistul italian din secolul al XIX-lea Graziadio Isaia Ascoli.

Istro-româna, este o limbă romanică balcanică, încă vorbită în câteva sate și cătune din peninsula Istria. Conform UNESCO, istro-româna este unul din dialectele europene pe cale de disparitie (Unesco Red Book on endangered languages – Seriously endangered languages).

În timp ce vorbitorii săi se numesc Rumeri, Rumeni, ei sunt cunoscuți și ca vlahi, Rumunski, Ćići și Ćiribiri.

Ultimele două etnonime, folosite de etnicii croați, au apărut ca o poreclă disprețuitoare, mai degrabă pentru limbă, decât pentru vorbitorii ei. l

Istro-româna este, alături de daco-română, megleno-română și aromână, unul din cele patru dialecte ale limbii române.

Mai existã doar câteva sute de vorbitori de istro-română, majoritatea în vârstã de peste 60 de ani, în localitãţile Zejane şi Susjnievica, din nordul Croaţiei. Când aceştia vor dispărea, va dispărea şi dialectul.

Cum au ajuns istro-românii în peninsula Istria la graniţa de azi a Sloveniei în urmã cu 700 de ani şi cum s-a format dialectul pe care îl vorbesc, rămâne o enigmã pe care lingviştii şi istoricii încearcă încă să o rezolve.

Italienii şi slavii au avut mai multe tentative de revendicare a dialectului vorbit de această comunitate, iar românii se intereseazã din ce în ce mai puţin de istro-români.

Deplasându-ne mai departe pe coastă până la Zadar ne întâlnim cu o a treia limbă pe cale de dispariție, ale cărei rădăcini sunt albaneze – Arbănașa.

Originari din regiunea Skhoder, în nordul Albaniei, acești catolici albanezi au fugit în Croația cu ajutorul arhiepiscopului de Bar între anii1726 și 1733, stabilindu-se în cele din urmă în regiunea Zadar, unde au și rămas. Ei nu se mai consideră albanezi, ci arbano- croați.

Datorită faptului că a existat o lungă istorie de interacțiune a limbii albaneze cu cea a altor națiuni, asupra limbii arbănașe de astăzi, există multe influențe externe.

Inițial limba vorbită de ei se baza pe dialectul albanez Gheg, dar cu timpul aceasta a fost influențata de croată, italiană și venețiană, iar astăzi există multe cuvinte împrumutate din aceste limbi.

În plus, un număr mare de vorbitori ai dialectului slav chakavi s-au stabilit printre arbănași, influențându-le limba . Chakavian sau Čakavian este un dialect slav sudic vorbit în primul rând în Croația de – a lungul coastei Adriatice, în regiunile istorice Dalmația, Istria, Litoralul croat și părți din coastă și în Croația Adriatică).

În 2016, a fost lansată o inițiativă pentru a menține vie limba arbănașă într-o școală din Zadar.

Preluare: CersiPamantRomanesc

 

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.