In anul aderarii noastre, PIB-ul total al Uniunii Europene era de 14,7 trilioane dolari. Anul trecut a ajuns la 16,8. Adica in 16 ani a crescut cu circa 12,5%, o medie de 0,7% pe an, pe principiul un pas inainte, un pas inapoi.
Cel mai mult a dat inapoi complet inutil in timpul pandemiei, cand a luat cele mai paranoice masuri auto-vatamatoate, sub conducerea paguboasei Ursula (5,67% scadere in 2020) Iar asta e nimic pe langa ce se anunta pe viitor prin cele doua metode tot nefortate de auto-strangulare energetica. Prin decuplarea voluntara de la gazul si petrolul rus si prin politicile „verzi”, uniunea isi garanteaza dezindustrializarea. Semnalul e recesiunea din Germania, nava amiral a maretei flote. Zona cu moneda euro in ansamblu a scos din pix un 0,1% crestere in primul trimestru, cat sa raporteze ca nu se scufunda.
Pentru a atinge aceste performante anemice, continentul si-a facut praf demografia in ultimul deceniu si jumatate, importand populatii din lumea a treia; si-a degradat siguranta strazii, conditiile de munca si trai. E un continent in deriva, impotmolit in birocratia unor snobi, „montați” în funcții printr-un sistem așa zis electiv, în fond strict politic, pentru a apăra și promova interese externe, americane.
Politic, declinul e inca mai jalnic: de la ambitia de a concura Statele Unite, de a oferi planetei un model si o moneda alternativa, uniunea a ajuns o anexa a deciziilor de la Washington. Preia liniile revolutiei culturale din universitatile americane si ordinele de la Partidul Democrat, chiar si cand e reprezentat de penibila figura a lui Joe Biden.
Seful diplomatiei europene, Josep Borrell a recunoscut: Prosperitatea noastra s-a bazat pe piata mare a Chinei cu forta ei de munca ieftina, posibilitati de investitii, si pe energia ieftina din Rusia. (La un simplu telefon de la puterea tutelara, ambele pot disparea.) „Va trebui sa gasim alternative”, zicea. Tinand cont ca in 2022, Europa ajunsese sa plateasca de 7 ori mai mult pe gaz decat America, va trebui sa aiba mult noroc in a gasi solutii. Oricat de performanta ar fi industria si harnicia germana, greu sa fii competitiv cu asemenea intrari
Preluare: Reacțiunea
