Pe 5 noiembrie 2021 a trecut la cele veșnice renumitul profesor Ion Agrigoroaiei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, lumea academică a muzei „Clio” devenind tot mai săracă. A fostul unul din marii profesori ai Facultății de istorie din generația de aur a învățământului ieșean din ultimii 50 de ani. A văzut lumina zilei la 30 decembrie 1936 în orașul Chișinău, ce a influențat cercetările sale asupra istoriei românilor din Basarabia, rană sângerândă a neamului nostru. A urmat cursurile primare și gimnaziale în Iași, fiind coleg de școală cu îndrăgitul actor Alexandru Arșinel de care îl va lega o strânsă prietenie. În 1954 a absolvit Liceul Internat «Costache Negruzzi» din Iași. La Centenarul acestei instituții, în 1995, îi dedică o excelentă monografie, în colaborare cu discipolul său, universitarul Gh. Iacob.
A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie și Filosofie, Secţia istorie-filologie, din cadrul Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» Iaşi, promoţia 1958. În 1959, a început cariera universitară, parcurgând toate treptele formării profesionale: preparator (1959-1961), asistent (1961-1970), lector (1970-1977), conferenţiar (1977-1990), profesor (1990-2007) la Facultatea de Istorie. În 1975, a obținut titlul de doctor în istorie, având ca îndrumător pe profesorul Aurel Loghin, cu o temă despre viața politică a României în primii ani după Marea Unire.
Domeniile de cercetare care l-au consacrat au fost cele de istorie contemporană și s-au concretizat, în numeroase cărți, studii și articole axate pe istoria românilor din prima jumătate a secolului al XX-lea, relaţiile internaţionale din anii Primului Război Mondial, Marea Unire și istoria învăţământului. Timp de cinci decenii, cu vocația specialistului a condus seminariile și cursul general de Istoria Românilor în perioada interbelică, introducând în istoriografie conceptul de România întregită în locul sintagmei România Mare.
A publicat peste 250 de lucrări (volume, cursuri universitare, ediţii îngrijite, studii, articole). A colaborat la redactarea a două volume din tratatul Istoria Românilor, apărute sub egida Academiei Române (în anul 2003-ediția I și ediția a-II-a, 2015) . Una din ultimele lucrări de referință a fost și Orașul Iași- Capitala rezistenței până la capăt (coordonator), apărută în 2016.
Din 1991, profesorul Ion Agrigoroaiei a fost conducător de doctorat, formând câteva generații de doctori în istorie, printre ei aflându-se și semnatarul acestor rânduri. Ne-a și prefațat monografia «Învățământul vasluian – file de istorie (secolulXVII-2014)». A îndrumat generații de studenți în întocmirea lucrărilor de licenţă, precum și numeroşi profesori în scopul obţinerii gradelor didactice în învățământ. Era prezent la sesiunile anuale ale Muzeului Județean «Ștefan cel Mare» din Vaslui, ale Societății de științe istorice din Bârlad sau la manifestările culturale din Huși.
A colaborat cu istorici din Republica Moldova, îndeosebi cu profesorii de la Universitatea din Chişinău. Unele din cărțile sale au fost lansate în capitala Republicii Moldova: în 2004, «Opinie publică şi stare de spirit în vremea Războiului de Întregire şi a Marii Uniri», la Biblioteca «Onisifor Ghibu» și «Basarabia de la Unire la integrare», la Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat. De altminteri, contribuţiile privitoare la istoria Basarabiei, în volume colective sau studii speciale au fost apreciate de academicianul Alexandru Zub: „Această nouă carte pe aceeaşi temă a profesorului I. Agrigoroaiei, continuă în mod firesc strădaniile restitutive ce i-au asigurat, de-a lungul anilor, reputaţia de expert în domeniu. Autorul e convins că partea Moldovei dintre Prut şi Nistru nu poate fi înţeleasă istoric decât în cadrul general românesc şi că viitorul ei, chiar, se cade a fi gândit în aceeaşi perspectivă. Este poziţia unui istoric care i-a dedicat ani lungi de studii prin materiale de arhivă, pentru a face, cognitiv, un pas mai departe” («De la Unire la integrare», în «Dacia literară», nr. 2/2008).
În anii 1985 – 1990, într-o perioadă dificilă pentru Universitate și societatea românească, a fost Decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie. Între 1992 și 1998 a fost şeful Catedrei de Istoria Românilor. A deținut prin concurs funcţia de director al Direcţiei Judeţene Iaşi a Arhivelor Naţionale (1993-1997) și, în această calitate, a făcut parte din delegaţia arhivelor României care a participat la Congresul Internaţional de Arhivistică (Beijing, august-septembrie 1996). A depus efort constant de modernizare a instituţiei, prin crearea unor laboratoare, prin valorificarea surselor documentare proprii, prin manifestări ştiinţifice de ţinută, prin apariţia unei reviste proprii, intitulată «Arhivele Moldovei».
Pentru meritele sale științifice în studiul Iașului, în special în timpul Primului Război Mondial și legăturile constante, fructuoase cu mediul academic de la Chișinău, profesorul Ion Agrigoroaiei a primit mai multe distincții naționale: «Meritul Ştiinţific» (1974), Premiului Academiei Române (1985) pentru contribuţia la volumul «Iaşii: 1600-1859-1918» (Iaşi, 1983), Profesor emeritus al Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi (2007), Ordinul Gloria Muncii (2010), conferit de Preşedintele Republicii Moldova, Premiul Centenar oferit de Primăria Municipiului Iași (2017) și de Cetățean de onoare al Municipiului Iași (2018).
Profesorul Ion Agrigoroaiei – exemplu de conştiinciozitate, responsabilitate, modestie, politeţe, bunăvoinţă, omenie pentru studenți şi colegi – se va bucura totdeauna de preţuirea acestora, iar istoria Universității «Al. I. Cuza» din Iași va recunoaşte numele său printre profesorii cu faimă pe care i-a avut. În jurul său s-au format numeroși istorici de prestigiu precum: Cătălin Turliuc, Gh. Iacob, Liviu Țăranu, Ovidiu Buruiană, Gavril Preda etc.
În rândul studenților și celor apropiați era cunoscut cu apelativul „Grig”. Era un iubitor al frumosului și sportului, îndeosebi al fotbalului, pe care l-a practicat cu rezultate meritorii, alături de studenți. A fost foarte bun prieten cu profesorul Alexandru Mera de la Liceul «Mihail Kogălniceanu» din Vaslui, având aceeași pasiune, fotbalul. Era un spirit reflexiv, dinamic, cu un umor fin. Prietenii au apreciat la regretatul profesor verva cuvântului spus, energia debordantă, ținuta demnă și seriozitatea în îndeplinirea sarcinilor încredințate.
Prin întreaga activitate didactică şi științifică, profesorul Ion Agrigoroaiei rămâne un nume de referinţă în istoria învăţământului universitar ieșean şi a culturii naționale. O boală neiertătoare îl răpeşte din mijlocul nostru, însă profesorul şi omul, Ion Agrigoroaiei va dăinui totdeauna în memoria foştilor studenți, a colegilor și a tuturor celor care l-au cunoscut.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Prof. dr. Nicolae Ionescu