Generația Z se întoarce împotriva civilizației occidentale?

0

Tinerele generații sunt tot mai ciudate. O proporție îngrijorătoare simpatizează cu cei care lansează atacuri teroriste asupra Israelului, susțin eliminarea imediată a combustibililor fosili și cer anularea oricăror distincții între genuri. Toate aceste poziții sunt îngrijorătoare și reflectă o boală profund – dispariția normelor sociale, a interacțiunilor personale, a alfabetizării și a gândirii logice.

„Generația celor care acum au 25-30 de ani nu a avut un catalizator precum Războiul din Vietnam în cazul generației născute după Al Doilea Război Mondial. Cea din urmă a fost o generație furioasă, însă care nu a privit cu teamă spre viitor, un viitor care s-a dovedit a fi unul bun, cu locuri de muncă, cu înmulțirea numărului de proprietari și cu burse în creștere. Spre deosebire, cei mai mulți tineri de azi privesc cu teamă spre viitor. Un studiu publicat de The Lancet, arată ca tinerii consideră că planeta se îndreaptă spre apocalipsa climatică”, scrie sociologul american Joel Kotkin.

„Această viziune negativă se datorează faptului ca tinerii nu mai sunt ajutați, în special de economie. Doar 36% dintre alegători mai cred în Visul American, iar procentul este mai mic în rândul tinerilor. Mai puțin de jumătate dintre ei o duc mai bine din punct de vedere financiar decât părinții lor la aceeași vârstă. Este pentru prima dată în istoria recentă când copiii trăiesc mai rău decât părinții. Circa 70% dintre americani consideră că tinerii de azi au o viață mai grea decât părinții lor atunci când vine vorba despre a pune bani deoparte, despre plata studiilor și cumpărarea unei locuințe, arata un studio Pew Research din 2021.

Scăderea numărului proprietarilor de locuințe – o parte esențială a Visului American – este un fenomen nociv. Proprietatea duce la întărirea legăturii cu comunitatea, îi obligă pe tineri să se maturizeze și are legătură cu întemeierea unei familii. Potrivit datelor din SUA, procentul celor cu vârste de 25-34 de ani care dețin locuințe a fost de 45% pentru generația precedentă. Acum a scăzut la 37%. În Marea Britanie, prețul locuințelor a atins un record in 2022, iar  procentul proprietarilor sub 35 de ani s-a înjumătățit între 1997 și 2017.

Tendințele sunt la fel de îngrijorătoare și în ce privește munca. În ciuda lipsei tot mai mari de forță de muncă, salariile nu depășesc costurile pentru cei mai multi americani, europeni, japonezi. În SUA, participarea bărbaților la piața muncii a scăzut de la 80% în anii 1980, la doar 60%.

În întreaga lume occidentală, dar și în Asia de Est, se constată o scădere a ambiției tinerilor. Puțini dintre ei mai iau munca în serios. Echilibrul dintre muncă și viața privată este mai important pentru tinerii de acum decât cariera. Unii chiar se bucură de perioadele în care sunt șomeri. Iar majoritatea americanilor care au loc de muncă part-time au ales în mod deliberat această variantă și nu caută să lucreze câteva ore în plus.

Europa are o forță de muncă la fel de „dezangajată”, în special în sectoarele cu calificare înaltă. În Marea Britanie, angajatorii se plâng de lipsa de etică a muncii la tânăra generație. Circa 10% dintre tinerii britanici care sunt la studii sau nu au un loc de muncă spun că nu au de gând să-și caute un job. Iar o treime dintre ei se îndoiesc că vor avea o cariera bună. Toate acestea duc la amânarea trecerii la viața adultă și a deciziei de a avea copii.

Fenomene similare au loc în Japonia. Chiar și în China tinerii preferă să nu se mai preocupe de viitorul lor profesional și social. Caută o modalitate de a trăi fără slujbă și cu cât mai puține responsabilități, fără a încerca să-și cultive anumite abilități și amânând momentul căsătoriei și al copiilor. Rezultatul este scăderea ratei natalității în Europa, America și Asia de Est.

Unii au spus că tehnologia va rezolva aceste probleme ale generației tinere. Însă se pare că tehnologia complică și mai mult situația. Revoluția digitala i-a făcut fabulos de bogați pe unii din generațiile precedente, însă a limitat perspectivele tinerilor de acum. Acest proces va fi accelerat de inteligența artificială. Brookings Institution spune că IA va duce la o explozie a productivității. Așa s-a spus și despre internet, însă în ultimii 15 ani productivitatea și creșterea economică stagnează. IA va aduce progrese în medicină și educație, însă nu va crea mai multe oportunități pentru toți, ci doar pentru antreprenorii cel mai bine conectați. Jumătate din valoarea Nasdaq-100 este dată de șase mari firme tech, exact acele firme care au investit cel mai mult în inteligența artificiala. Va fi o lume interzisă pentru micile start-upuri, pentru că IA presupune o putere de procesare mult prea mare pentru ele.

80% dintre tineri se tem că IA le va reduce veniturile. Și au dreptate, pentru că IA va distruge multe locuri de muncă cu calificare medie și înaltă, inclusiv în domenii creative, precum actoria și jurnalismul, pentru a nu mai vorbi despre secretare, manageri de resurse umane, contabili.

Impactul social media asupra tinerilor și-a arătat deja efectele nocive. Unii autori scriu că algoritmii platformelor sociale folosesc formule care să creeze dependență. Efectul este reducerea capacității de a întreține relații în lumea reală cu oameni din medii sociale diferite și cu opinii diferite. Excesul de social media duce la anxietate, în special în rândul fetelor. Prin urmare, tinerii de azi sunt mai singuri și cu șanse mai mici de a avea o legătură romantică sau o prietenie puternică. S-a ajuns chiar la cursuri pentru dezvoltarea comunicării interpersonale.

Din păcate, sistemul de educație de acum pare să înrăutățească lucrurile. Tinerii au cunoștințe tot mai limitate despre lume. Școlarii americani nu știu mai deloc istoria țării lor – doar 13% dintre cei aflați la finalul gimnaziului stau bine la capitolul istorie. Secole întregi, în special secolul 19, au fost eliminate, în încercarea de a „decoloniza” programa. Cei care strigă lozinci pro-Hamas știu foarte puțin spre nimic despre Orientul Mijlociu și Israel.

În sistemul de educație actual, ideologia woke este regină, în timp ce două treimi dintre elevii aflați la finalul claselor primare au dificultăți mari de citire. 86% dintre elevii de 15 ani nu pot face diferența dintre un fapt și o opinie. Testele IQ și cele academice dau rezultate tot mai slabe în ultimii ani. Iar pandemia a agravat această scădere a calității educației.

Pluralismul politic a dispărut din campusurile universitare. Universitățile de elită sunt de stânga. Raportul dintre profesorii democrați și cei republicani este de 20:1. În unele domenii, precum sociologia și literatura, raportul este chiar de 40:1. Și nu este doar un fenomen american. Jumătate dintre alegătorii britanici sunt de dreapta, în timp ce doar 12% dintre profesorii universitari sunt de dreapta. Același lucru este valabil în Europa continentală și în Canada.

Într-un asemenea mediu universitar, ideile tinerilor de azi sunt rareori contrazise, motiv pentru care au o viziune maniheistă și autoritară asupra lumii. Tinerii abia de mai susțin principiul libertății de exprimare, în special tinerii cu viziuni liberale sau de stânga. Un studiu efectuat in 160 de țări de Universitatea Cambridge arată că susținerea democrației este cea mai slabă în segmentul de vârstă 18-34 de ani.

Progresiștii și-au imaginat că acest conformism al tinerilor îi va ajuta. Până la urmă, cei mai mulți susținători ai lui Bernie Sanders, în SUA, sau ai lui Jean-Luc Melenchon, în Franta, sunt foarte tineri, iar două treimi dintre tinerii americani spun că nu văd capitalismul în mod pozitiv, potrivit unui studiu Pew Research din 2022. Însă mulți tineri se orientează spre dreapta. Este valabil în special pentru tinerii cu studii medii din SUA și Europa sau America Latină, după cum o arată succesele lui Geert Wilders în Olanda, Javier Milei în Argentina, ascensiunea în sondaje a Marinei Le Pen în Franța. Chiar și Donald Trump, care este umăr la umăr cu Joe Biden în sondaje, a început să se adreseze tinerilor.

Este dureros să constatăm că am greșit cu generațiile tinere. Nu trebuie să ne ferim să le denunțăm nebuniile. Însă trebuie să ne concentrăm pe refacerea mobilității economice, a oportunităților antreprenoriale și, cel mai important, pe refacerea credinței în valorile esențiale și în civilizația noastră. Dacă nu reușim să facem asta, vom lăsa în urmă o lume mai întunecată și mai urâtă decât am cunoscut-o noi”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.