„Suntem ceea ce mâncăm”, respectiv „Mișcarea este viață” ar trebui să fie principalele două motto-uri care să ne ghideze încă din copilărie.
Nu se întâmplă, deși dovezile arată fără tăgadă că starea noastră de sănătate este strâns legată de alimentația inadecvată și de sedentarism. La nivel mondial, trei dintre tipurile de cancer care au dus la moartea celor mai multe persoane în 2020 au fost cancerul pulmonar (1,80 milioane de decese), cancerul colorectal (935.000 de decese) și cancerul de ficat (830.000 de decese). Ultimele două sunt strâns legate de alimentație.
De altfel, cancerul colorectal este cea mai frecventă afecțiune oncologică depistată în România, potrivit celor mai noi date statistice.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), controlată de filantropul Bill Gates, încearcă să profite de un adevăr irefutabil legat de cauzele multor boli, pentru a promova pilonul principal al Agendei 2030: lupta împotriva încălzirii globale, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În esență, directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, spune că o treime din povara globală creată de boli este generată de alimentația greșită, bazată într-un procent foarte mare pe carnea procesată. În plus, creșterea animalelor în fermele zootehnice ar contribui cu peste 30% din emisiile de gaze cu efect de seră.
În concluzie, OMS recomandă „trecerea la diete mai sănătoase, diversificate și bazate pe plante”. Însă doar parțial de dragul sănătății populației, așa cum lasă să se înțeleagă dr. Tedros. Scopul principal ar fi salvarea planetei de la Apocalipsa climatică și introducerea cărnii sintetice (o industrie în care, apropo, miliardarul Gates a investit sume frumoase).
Așadar, OMS folosește simultan un mare adevăr legat de alimentație și o mare minciună – legată de Apocalipsa climatică, pentru a promova Agenda 2030. În următorii 10-20 de ani, carnea ar trebui să fie atât de scumpă, încât majoritatea oamenilor să devină vegetarieni. Adică am asista la un soi de dictatură, după modelul din pandemie.
Moderația ar trebui să fie cuvântul cheie atunci când vorbim despre proastele obiceiuri alimentare. Nu interzicerea cărnii este soluția ideală, ci găsirea unui echilibru, prin evitarea produselor din carne procesată, a mâncării de tip fast-food și prin alternarea meselor de frupt cu cele de post. Să ne întoarcem la învățămintele sfinților creștini, ale călugărilor și preoților care ne îndeamnă să respectăm zilele de post din punct de vedere religios, însă și cu scopul evident de a ne menține starea de sănătate.
Pe parcursul unui an, doar în 160 de zile din cele 365 ar trebui să mâncăm carne și produse animale. Și asta nu neaparat pentru că am păcătui în caz contrar și nici din pricină că OMS ne îndeamnă să renunțăm cu totul la carne, ca să salvăm planeta. Echilibrul între hrana vegetală și cea animală este cea mai bună soluție. Alegerea extremelor, promovată în prezent de corporațiile Big Food, respectiv de activiștii OMS/ONU, ar putea fi, ca în multe alte aspecte ale vieții, o soluție neinspirată.
Tranziția către un regim de viață mai sănătos se face prin educație de la vârste fragede în sistemul școlar și prin măsuri inteligente luate de către guvernanți. În paralel cu schimbarea paradigmei cu privire la alimentație, „Mișcarea este viață” ar trebui să se traducă prin acces liber în săli de sport afiliate instituțiilor de stat și corporațiilor, prin baze sportive sprijinite de municipalități (ca cele din Cluj) și prin compensarea abonamentelor de fitness acolo unde gratuitățile sunt greu de pus în practică.
Spitalele sunt arhipline. Să ne asumăm partea de vinovăție, să-i tragem de mânecă pe politicieni și să acționăm în consecință, până nu devine prea târziu.
Autor: Adrian Onciu