Soarta hidroenergiei românești a fost pecetluită la Bruxelles. Interdicții totale pentru capacitățile noi

1

HidroelectricaRomânia are interdicție la construirea hidrocentralelor, odată cu transpunerea Directivei Cadru Apă a UE, care prevede conservarea cursurilor de apă. Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, ceea ce ar asigura aproape 70% din consumul intern de energie electrică. Potențialul a fost redus, însă, la 27 TWh/an, din cauza instituirii protecției site-ului Natura 2000. Pentru cei circa 10 TWh disponibili nu există perspective, dat fiind opoziția UE față de astfel de proiecte.

Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, aflată pe site-ul Ministerului Energiei, arată clar că viitorul hidroenergiei în țara noastră a fost pecetluit deja la Bruxelles. Implementarea Directivei Cadru Apă în legislația internă face, practic, imposibilă construcția de noi capacități hidroenergetice. Conform schemelor de amenajare complexă concepute înainte de 1990, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potenţial cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an în centrale mai mici, se arată în Strategie. După aderarea României la Uniunea Europeană, utilizarea resurselor de apă a trebuit să ţină cont de politicile promovate pentru protecţia mediului. În domeniul hidroenergetic, aceste politici de mediu au avut impact asupra modului în care se poate valorifica potenţialul natural, în principal prin conjugarea a două măsuri: adoptarea unor nivele superioare pentru debitele de servitute/ecologice şi stabilirea arealelor incluse în reţeaua Natura 2000. Practic, în anul 2018, faţă de anul 1990, s-au diminuat stocurile anuale de apă utile cu circa 20% şi au fost blocate cele mai fezabile amplasamente pentru proiecte noi ca urmare a instituirii arealelor Natura 2000, care ocupă circa 22,5% din suprafaţa tuturor bazinelor hidrografice. Astfel, faţă de cei 40,5 TWh/an energie estimată în 1990, în anul 2018 potenţialul tehnico-economic amenajabil s-a redus la circa 27,10 TWh.

Fără susținere de la UE

Hidroelectrica operează centrale care însumează 17,46 TWh/an și aproximativ 0,80 TWh/an este energia de proiect a tuturor microhidrocentralelor deţinute de alţi operatori, în marea lor majoritate privaţi. La nivelul anului 2021, restul de potenţial hidroenergetic tehnic care ar mai putea fi amenajat în Romania este apreciat ca fiind de cca. 10,30 TWh/an. „Evoluția sectorului hidroenergetic pentru perioada 2022-2030 se va realiza în funcție de implementarea unor politici energetice specifice, armonizate cu politicile europene privind protecția mediului. În acest sens, având în vedere impactul negativ semnificativ asupra stării ecologice a apelor curgătoare produs de microhidrocentralele cu centrale pe derivație, realizarea de noi proiecte de acest tip nu va beneficia de susținere până în anul 2030”, se precizează în Strategie. Din analizele Băncii Mondiale, proporția hidroenergiei în mixul energetic al României va urma să scadă considerabil până în 2050, astfel că se urmărește închiderea unor astfel de capacități, chiar dacă autoritățile au negat acest lucru.

Jocurile au fost făcute

Implementarea Directivei Cadru Apă impune un management eficient al resurselor de apă care pot fi supuse riscului neatingerii obiectivelor de mediu, risc cauzat de presiunile antropice, nu doar cele prezente, dar și cele viitoare. Modificările caracteristicilor fizice ale cursurilor de apă au sau pot avea impact asupra florei și faunei acvatice și implicit asupra stării ecologice a apelor, potrivit Directivei. În România, în procesul de planificare, presiunile hidromorfologice identificate sunt lucrările de barare transversală, cu efecte asupra regimului hidrologic și a curgerii minime, stabilității albiei, transportului sedimentelor și a migrării biotei, care întrerup conectivitatea longitudinală a corpului de apă, lucrările în lungul râului, cu efecte asupra vegetației din lunca inundabilă și a zonelor de reproducere și asupra profilului longitudinal al râului, a structurii substratului și a biotei, care conduc la pierderea conectivității laterale, precum și prelevările și derivațiile, cu efecte asupra curgerii minime, stabilității albiei și biotei, se arată în Hotărârea de Guvern care transpune Directiva Europeană.

Preluare: national.ro / Autor: Claudia Marcu

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

1 COMENTARIU

  1. Implementarea Directivei Cadru Apă în legislația internă face ca România să devină „abonată” la producătorii energetici externi. Faultarea infrastructurii interne și dezvoltarea producției face loc marilor rechini energetici europeni. Și dau doar două exemple:
    1. Dezvoltarea complexului de la Cernavodă a fost sabotată periodic de către cozile de topor autohtone pentru a deschide calea importurilor de electricitate de peste hotare. Spre deosebire de mioritici, ungurii au construit o centrală nucleară cu rușii (ce să le facem dacă pot trece peste rusofobie și își cunosc foarte bine interesul?!), centrală de la care vom ajunge și noi să cumpărăm. Mai menționez aici încă un aspect: Nuclearelectrica a fost „dinamitată” prin distrugerea companiilor românești care o aprovizionau: Compania Națională a Uraniului și Fabrica de apă grea. Acestea au fost puse pe butuci pentru a deschide astfel calea importurilor mult mai scumpe!
    2. Infrastructura internă de gaze a fost și încă mai este subminată pentru a permite exportul gazelor noastre în Europa spre beneficiul Ungariei și Austriei în primul rând, apoi al UE în general. Astfel, românilor li s-a pus o taxă pe factură pentru a se construi conducta care TRANSPORTĂ gazele în afara României! Oamenii fie nu știu, fie nu înțeleg noul tarif existent, cert este că nimeni nu se plânge și toată lumea e dispusă să plătească scoaterea din țară a gazelor românești.

    Nu știu în ce măsură s-a gândit vreunul, în ce fel s-ar desfășura viața noastră dacă n-am mai fi membri ai Uniunii Europene!? Probabil, mulți nici nu concep o asemenea idee, îndoctrinați fiind de propaganda pe care o îngurgitează, iar ceilalți au ajuns să creadă că umblă câinii cu covrigii în coadă (comparativ cu anii de dinainte de 1989) și asta strict datorită „binefăcătoarei” Uniuni. Dat fiind că la noi NU există nici hotărâre politică și nici coerență internă, n-avem decât să suportăm consecințele. Ideal ar fi ca nici jurnaliștii să nu se mai lamenteze, pentru că inclusiv ei au acceptat jugul!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.