„Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități”

1

Valentin Loazea este economistul-șef al BNR de un milion de ani. A păpat salar de la stat la cote majore mereu. Nu știe nimic din ceea ce înseamnă viața la firul ierbii, dusă pe cont și risc proprii, fără plasa de siguranță a guvernatorului aflat la al enșpelea mandat.

În decursul anilor a făcut multe afirmații care denotă filonul libertarian – nazist al gândirii și acțiunii sale.

Ieri, de exemplu, a zis : nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, trăiți deja mult peste posibilități; reparați lucrurile, refolosiți-le, mergeți cu mijloacele de transport în comun.

Adică, ceva de genul: săracilor care visați la bunăstare, treceți înapoi la austeritatea comunistă. Ce credeați? Că societatea de consum e pentru toată lumea?

Chestia e că individul contribuie la politica monetară și fiscală a țării. Ceea ce ieri i-a ieșit ca un porumbel pe gură e o chestie de politici publice reale, de programare predictivă. Dacă a spus-o, e o profeție care se va întâmpla prin simplul fapt că a fost rostită (self fulfilled prophecy).

Așadar, o să reapară atelierele de remaiat ciorapi, cizmăriile, reparațiile tv și micile magazine de băști și pălării, o să prolifereze magazinele second hand, vom circula cu vechile autobuze pe motorină și cu tramvaiele de 60 de ani vechime. Nu ar fi ceva foarte neobișnuit – războiul cu rușii îl ducem cu mega-avioane vechi de 60 de ani, care or să ne parvină toate peste vreo 15 ani.

Și, mai ales, nici nu ar fi ceva rău de tot – nu vom mai cumpăra obsesiv online, de blecfraierdei, chestii inutile, și nici produse care să ne arate cât de vinovați suntem cu fiecare produs achiziționat care „costă” kile și tone de codoi (deci, natural, n-or să ne mai poată numi, acuza și rușina Ursula @ co pentru că producem balegă prea mare sau bășini prea multe cu amprentă de carbon).

Nu vom mai face nici plăți prin bănci. Deci, nu ne vor mai spiona permanent bancherii dlui Loazea.

Vom reveni la troc, ceea ce are un avantaj suplimentar, căci nu generează tva.

Adevărul e că societatea de consum ne costă, ne muncește, ne obligă să vrem să ne depășim condiția, să luăm credite ca apucații, să cumpărăm case, să călătorim, să luăm suplimente alimentare și anti-depresive, să stăm cu orele pe zi cu ochii și deștele în zmartphone, să achităm taxe, impozite și contribuții, ca niște supuși cuminți ce ne aflăm. Pe scurt, să le fadem koorul mare fuhrerilor Big Tech, Pharma și Finance și salarii beton birocraților cu gândire fascistă ca dl Loazea și al său guru, Klaus Swabb.

Nu ar fi rău ca românii să urmeze profețiile loazei și să consume doar ce se produce local și doar ce-au achizițonat acum 3-5-7 ani. E adevărat, produsele ultimilor 25 de ani sunt făcute să se învechească prematur, pentru a fi înlocuite rapid (și a covârși planeta cu deșeuri și reziduuri toxice), dar refluxul consumului poate că va determina căderea definitivă a civilizației creditului bancar, acel sistem care ne obligă de 60 de ani să ne chinuim și să ne omorâm pentru bănci.

Și poate că declarațiile loazei vin foarte bine acum, când sunt necesare 500 de mii de semnături pentru a introduce în Constituție obligativitatea plăților cash.

Autor: Gheorghe Piperea

„De doi ani de zile băncile centrale practică dobânzi real pozitiv. Ceea ce va face un iad din viața datornicilor. Ideea este așa: nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități. Refolosiți lucruri, reparați-le, sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun, să nu mai călătoriți cu avionul, ci cu trenul”, a spus Valentin Lazea, la podcastul Andreei Roșca «Vast and curious».

Ce a spus economistul șef al BNR la podcastul Andreei Roșca:

– „Generațiile tinere își închipuie că a existat credit dintotdeauna. Creditul, traiul pe datorie era o chestie foarte riscantă până la 1914 și foarte izolată. Da, traiul pe datorie era o excepție. Chiar era o rușine ca muncitor american să iei credit. După care am început primele forme incipiente. Ford și primii fabricanți de mașini, pentru că erau scumpe mașinile au dat credit pentru oamenii pe care îi cunoșteau foarte bine pentru ca aceștia să-și ia mașină. După aceea a intervenit așa-numitul revolving credit. Marile lanțuri de magazine americane au zis: îi știm pe clienții aceștia așa că le dăm pe darorie ca să cumpere tot de la noi marfă. Erau o chestie strict personalizată”.

– „În 1958 vine Bank of America, banca imigranților italieni, în treacăt fie spus, și zice hai să depersonalizăm relația asta, hai să introducem cardul de credit, care să fie valabil mai întâi la nivelul statului California, apoi pe toată suprafața Statelor Unite ale Americii. Și a început această relație depersonalizată… După aia a început să fie tot mai relaxat nivelul de acceptare a documentelor în baza cărora luai credit, dar, în goana de a emite cât mai mulți bani și mânată și de factorul politic, s-a ajuns să se dea la toată lumea, inclusiv la persoane NINJA (no income, no job or assett)”.

– „Totul este greșit în sistemul educațional din lume. S-au uitat învățăturile religioase. Da, acel Decalog care spune să nu minți, să nu furi …”

– „Democrațiile depline sunt retrogradate la rang de democrații imperfecte, pentru că încep populismele, publicul ne-educat își impune punctul de vedere, iar politicienii îi dau satisfacție. Iar democrațiile imperfecte se transformă în regimuri autoritare. Pentru că publicul, nemulțumit de cum funcționează democrația, deși ar trebui să fie nemulțumit în primul rând de el însuși, se duce spre soluții extreme, ceea ce paște și Europa și România. Adică sunt mulți care spun, deși au frigiderul plin astăzi: noi ne-am săturat de democrația asta. Nu ne mai convine ce ce vedem”.

– „În timpuri de război, ceea ce coagulează o națiune este că atât bogații cât și săracii își var-să sângele pe câmpul de luptă. La fel și asta coagulează în timpuri de pace ceea ce coagulează o națiune este atunci când bogații plătesc mai mult decât proporțional, deci progresiv.

Și atunci săracul poate să zică da, băi, uite ăla poate a câștigat banii prin fraudă, dar măcar văd că contribuie proporțional, mai mult decât mine, care am fost poate dezavantajat în viață, poate n-am avut noroc…”

– „Taxarea progresivă creează soliditatea națională, un concept care în România e total absent. Nimeni, nu dă doi bani pe el”.

– „Se fac tot mai simțite, an de an, efectele încălzirii globale. Da, anul 2023 a fost cel mai cald din istorie. 2024, până acuma e cel mai cald din istorie ianuarie și februarie.O parte din țările lumii a treia contestă supremația occidentală în acest război din Ucraina. Ele sunt mai degrabă de partea Rusiei decât de partea Occidentului. Deci există acolo o dorință de a vedea subminată primordialitatea Vestului. Ori țările astea – mă refer mai ales la China, Indonezia – se caracterizează prin faptul că acolo nu prevalează mentalitatea „Mie mi se cuvine”. Acolo, elevii tocesc pe rupte, învață carte foarte serios. Deci, cei care la noi se droghează sau sau joacă jocuri pe calculator sau ce fac ei acolo, au drept concurenți niște tineri cărora le e foame, care învață, care pun burta pe carte ș.a.m.d. Și care în competiția asta între Est și Vest nu țin cu Vestul. Deci, dacă nu se vor trezi ai noștri din nou niște oameni hotărâți și mai multă știință de carte din lumea a treia și se vor impune”.

– „Un om de pe stradă sau un om care ne urmărește ar putea să întrebe următorul lucru: de ce ar trebui eu să mă ghidez după morală, după conceptele de Bine, Frumos și Adevăr? Când e clar că toată lumea se ghidează după morala utilitaristă, fiecare se suie pe umerii celuilalt. Întrebarea de bază, fundamentală, pe care eu nu o pun în carte, da, o pun aici, în emisiune, este următoarea: Universul ăsta în care trăim, oare nu se ghidează și el oare legile universal valabile – Adevăr, Frumuseți, Bine ș.a.m.d.? Și aici sunt două concepții diferite pe care un om le poate avea. Fie omul vede Universul ca pe un loc al hazardului,- astăzi ești bine, mâine ți-e rău, mâine poate te lovește mașina. Caz în care are rost să fii utilitarist, adică să te bucuri cât mai mult de viață, să te îndestulezi ș.a.m.d.

Sau varianta cealaltă: dacă universul este un loc ordonat unde funcționează legile recompensei, ale karmei, unde binele îți va fi răsplătit cu bine și răul pe care îl faci îți va fi răsplătit până la urmă cu rău. Eu cred că există dovezi în favoarea acestei al doilea concept. Dovezi științifice.

Chiar dacă n-a fost întotdeauna așa. Știința este prima care a dus la desacralizarea universului încă din secolul al 18-lea Laplace, fiind întrebat de Napoleon dacă are nevoie de Dumnezeu pentru explicarea mișcărilor cerești, a spus nu am nevoie de această „ipoteză”. Problema mare intervine în secolul 20, când Einstein descoperă teoria relativității. Da, când el spune că timpul nu e ceva absolut, ci depinde de poziția observatorului. Spațiu nu e ceva absolut și în clipa aia toată lumea zice păi dacă nici timpul și nici spațiul nu sunt absolute, atunci lăsați-ne în pace cu Dumnezeu și cu toate chestiile astea. Iar necazul cel mare e că teoria relativității, care e un concept științific, a fost percepută de foarte mulți ca teoria relativismului, inclusiv a relativismului moral.

Din momentul ăla artele au început să nu mai fie ce fuseseră înainte. Artiștii n-au mai făcut artă pentru ci au început tot felul de experimente. Muzică minimalistă, pictură fără desen ci doar cu pete de culoare, spunându-se dacă totul e relativ, ține doar de gustul individului al fiecăruia. O porcărie adică, și îmi asum ce spun! La fel în științele sociale, toate științele sociale au zis domnule, nu mai există concepte clare. A venit Foucault și a zis „cuvintele au valoarea pe care individul le-o atribuie, nu reprezintă un concept ele însele ca atare”. Dacă un alb spune o propoziție, el exprimă o dominație de clasă. Dacă un negru spune aceeași propoziție, el exprimă o poziție de subordonare. …S-a ajuns la o nebunie totală în momentul în care ți-ai pierdut toate reperele”.

– „În timpurile de război Statele își creșteau datoriile. Dar odată războiul terminat se făceau toate eforturile ca să aibă loc o reducere a datoriilor. Prin surplus primar, adică prin venituri bugetare mai mari decât cheltuielile bugetare, și asta nu pe un an, doi, trei, ci pe decenii întregi. Iar publicul accepta pentru că știa că tăria economiei se bazează pe așa-numitele, adică finanțe solide, adevărate. Iar țările sărace iarăși nu puteau să se îndatoreze pentru că, riscau, cum s-a întâmplat cu Egiptul pe la 1885, să fie ocupate de armatele statelor creditoare, în cazul de față Anglia, în contul datoriilor neachitate”.

– „Trebuie să facem un pas lateral față de religia creștină sub oricare din formele ei ortodoxă, catolică și protestantă și să mergem spre un înțeles mai global al religiei, spre religiile orientale, care nu au alungat din cuprinsul lor conceptul de reîncarnare. Reîncarnarea a existat inițial chiar și în Evanghelii, în Biblii, dar a fost ștearsă. Toate pasajele legate de reîncarnare au fost șterse la primul conciliu de la Niceea din 325, pentru că atunci preoții au zis ‘Doamne, dacă omul de rând ar ști că are nu știu câte vieți în care să se îmbunătățească, va fi leneș de lăsător? Domnule, hai să mutăm reîncarnarea doar la sfârșitul timpurilor când va fi a 2-a venire și atunci se vor reîncarna toți în corp uman’. Ori dacă elimini conceptul de reîncarnare dintr-o religie, cum din păcate s-a făcut în creștinism, atunci nu mai înțelegi de ce un copil să aibă cancer, de ce o femeie să fie maltratată de soțul ei. În momentul în care accepți conceptul de reîncarnare, viața devine simplă, totul, totul devine explicabil și și ți se ia o greutate de pe suflet, totul devine explicabil. E clar și de ce a murit copilul X și de ce e schinguită femeia aia și de ce omul ăla a rămas fără mâini și fără picioare și mai mult de jumătate din populațiile pământului trăiesc în în religii care consideră în continuare reîncarnarea”.

– „După eliminarea etalonului aur, banii erau expresia unui lucru foarte fizic, concret. După eliminarea etalonului aur, banii au primit mai multă valoare intrinsecă. Este ceea ce economiști numesc iluzia banilor (money ilusion). Când omul needucat de pe stradă crede că, dacă va avea mai mulți bani în buzunar, va fi mai bogat. Ceea ce este fals, mai ales dacă inflația merge în paralel sau mai rapid decât emisiunea de bani. În perioada sound money, oamenii știau foarte clar că nu devii mai bogat dacă primești bani necorelați cu productivitatea muncii. Dacă productivitatea ta scade și tu primești mai mulți bani, tu nu devii mai bogat, ci devii mai sărac, fiindcă va veni inflația și o să ți-i ia”.

– „Politicienii mizează pe această necunoaștere a economiei de către publicul larg. Toți economiștii știu că iluzia banilor este un instrument de a manipula masele zicându-le vă mai dăm niște bani. Și oamenii zic ‘Ura, trăiască!’, dar nu se gândesc că poate nu au o creștere de productivitate care să justifice acei bani. Niciunul nu se gândește la asta și de aici tot lanțul slăbiciunilor despre care vorbim: populism, pericole la adresa democrației…”.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

1 COMENTARIU

  1. Într-un fel „loaza” are dreptate! Doar că mult peste posibilități trăiește numai un segment al populației, în rest… vai mama noastră! Ceea ce nu realizează slugile sistemului este că îndemnând populația să trăiască modest, eventual, „preistoric”, se vor întâmpla fenomene exact ca-n predicțiile lui Piperea, reprezentând suficiente motive care să întârzie (dacă nu chiar să anuleze) și mai mult aplicarea normelor și a regulilor de conduită care definesc Agenda 2030 a stăpânilor lui Klaus Schwab.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.