Ziua de 8 martie a fost declarată de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite drept Ziua Internațională a Femeii în anul 1977. Anterior, în 1976, s-a luat decizia ca perioada 1976-1985 să fie desemnată ca fiind un deceniu de responsabilitate și de luptă pentru drepturile femeii în societate.
România s-a aflat printre statele europene care au oferit femeilor drepturi politice la sfârșitul deceniului III al secolului XX. Legea Administrației Locale adoptată în 3 august 1929 oferea și unor categorii de femei din România dreptul de a alege și de a fi alese în postul de primar al unei comune (dreptul de vot acordat femeilor ca vot universal avea să vină mult mai târziu, în 1938), începând cu alegerile din anul 1930: „în alegerile pentru judeţ, comună şi sat, vor avea dreptul obligator de vot şi femeile, cari (…) vor îndeplini şi una din următoarele condiţiuni: să aibă cunoştinţele ciclului inferior secundar, normal sau profesional; să fie funcţionare la Stat, judeţ sau comună; să fie văduve de răsboi; să fie decorată pentru activitate în timpul răsboiului; să fi făcut parte la promulgarea legii din conducerea societăţilor – cu personalitate juridică – cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau de asistenţă socială (…) pentru a fi eligibil în consiliul sătesc, comunal şi judeţean, candidatul, fără deosebire de sex, va trebui să aibă, pe lângă condiţiunile din articolul precedent, vârsta de 25 ani”.
Astfel, în 1930, satul Buda din actualul județ Vaslui avea să aleagă o femeie primar, ceea ce a reprezentat o premieră națională, consemnată ca atare de publicații naționale de prim rang precum «Universul» sau «Dimineața».
Luiza Marinciu Zavloschi, prima femeie primar din România s-a născut în comuna Oșești (care azi cuprinde și satul Buda), județul Vaslui, la 20 iulie 1883 (deși pe piatra de mormânt apare anul 1884). Era fiica preotului Gheorghe Marinciu care îndeplinise și el la un moment dat funcția de primar. Luiza Marinciu a studiat în satul natal, apoi la Școala Normală din Iași, devenind din 1906 învățătoare. S-a căsătorit din 1906, cu învățătorul Constantin Zavloschi, originar din Comarna-Iași.
Luiza Zavloschi, la alegerile din anul 1930, a candidat din partea Partidului Țărănesc la postul de primar al localității, înfrângându-l pe candidatul Partidului Național Liberal. Se afirmă faptul că femeile din localitate au decis să îi facă o campanie „doamnei învățătoare”, spunându-le soților lor că nu le vor mai găti mâncare caldă dacă nu o votează pe candidata Luiza Zavloschi. Candidata se bucura de stima comunității și pentru faptul că tatăl ei fusese veteran decorat în Primul Război Mondial.
Primarul Luiza Zavloschi s-a implicat în modernizarea localității Buda, a amenajat localul Primăriei Buda, a constituit pe baze legale Consiliul Comunal. A instalat post telefonic, cablul telefonic și telegrafic fiind instalat subteran. Primarul Luiza Zavloschi a introdus măsuri de apărare împotriva bolilor, apoi ea a luat măsuri pentru alfabetizarea copiilor săraci din comună.
Luiza Zavloschi a condus în calitate de primar destinele comunei în perioada 1930-1938, înfruntând între 1930-1933 puternica recesiune mondială izbucnită în 1929. S-a afirmat în epocă despre faptul că fusese rugată să candideze și pentru un al treilea mandat de primar. Luiza Zavloschi a preferat să se retragă și să revină la catedră.
Luiza Zavloschi a decedat la 20 iulie 1967, pe mormântul ei fiind scris „Prima femeie primar din România”.
Istoria mai consemnează faptul că alte femei primar, alese după Luiza Zavloschi în România, au mai fost Marilena Bocu în localitatea Lipova din Arad și Elena Eisenberg, în localitatea Cobia, județul Dâmbovița.
Vasluiul,iată,se regaseste printre raritățile epocii,cu oameni de cultura ce doresc reînvierea satului românesc,mai ales fiind și femeie,ce aduce acel suflu de noutate.D.zeu să aibă grijă de dansa iar edilii din frumosul și autenticul OSESTI ,să o pomenească mereu,căci merita,fiind o adevărată pildă de urmat.