19 mai 1932 – Smaranda Brăescu stabilește recordul mondial la saltul cu parașuta

0

La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a devenit campioană mondială la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 24.000 feet – 7.315 m, cu durata de aproximativ 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri abia peste 20 de ani. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 21,733 ft (6.624,22 m).

Saltul a avut loc în Sacramento, California. Recordul acesteia a rezistat până în 8 mai 1951 şi a fost doborât tot de un român, Doru Negulici, care a sărit 7.250 în 104 secunde.

Zborul a fost realizat cu un avion «Cessland» (Cessna), pe aerodromul din Sacramento, în apropiere de San Francisco, Statele Unite ale Americii.

Recordul ei a fost omologat de aeroclubul din Washington, Smaranda Brăescu fiind declarată „campion mondial absolut”, devenind „prima sportivă a lumii”.

Smaranda Brăescu s-a născut în 1897 în satul Hănțești, comuna Buciumeni, în actualul județ Galați. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică.

La 5 iulie 1928 Smaranda Brăescu a executat primul salt cu parașuta, de la o înălțime de 600 m, pe aerodromul Staaken, în apropiere de Berlin, devenind astfel prima femeie parașutist din România. La 26 octombrie 1928 a participat la mitingul aerian de la Băneasa, unde a executat primul salt în țară, devenind un simbol al parașutismului în România.

Smaranda Brăescu a fost una din puținii instructori de parașutiști militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în celebra «Escadrilă Albă» de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Pe lângă recordul mondial absolut de altitudine la saltul cu parașuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic o serie de raiduri aeriene europene, precum și participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale.

Pentru rezultatele obținute, Smaranda Brăescu a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa «Crucea de Aur» cu două barete, primul ordin nu numai din România, ci și din lume creat special pentru aviatori.

Condamnată în contumacie (absență nejustificată de la judecată a inculpatului) la doi ani de închisoare de către regimul instalat în România după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru semnarea unui protest prin care se denunţa falsificarea alegerilor din 1946, a fost obligată să se ascundă de Siguranţa Statului sub nume false, neavând niciodată intenţia să-și părăsească ţara. Din anul 1946 se ascunde în judeţele Bacău şi Iași sub numele Maria Matei, iar din anul 1947 se călugărește, sub numele de Maria Popescu la mănăstirea «Congregaţia Surorilor Maicii Domnului», din Jucu, judeţul Cluj. Numele de Maria Popescu l-a preluat în amintirea marii sale iubiri, pilotul Romeo Popescu. În toamna anului 1947, bolnavă fiind de cancer la sân, este internată la Clinica profesorului universitar Dr. Iuliu Haţeganu, iar în doi februarie 1948 pleacă la „Escadrila din Ceruri” fiind înmormântată în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, parcela II-B, nr. 1550. Viața ei s-a încheiat la 51 de ani, fiind înmormântată de un preot și două măicuțe. La sfârșitul anilor ’70, administrația cimitirului a alocat locul de veci unei anume familii Szász.

În Arhivele Diplomatice se păstrează două fotografii inedite cu Smaranda Brăescu pe care vi le prezentăm:

în prima fotografie, Smaranda Brăescu este felicitată de Carol A. Davila, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Washington în perioada 1929-1938,

iar în a doua, Smaranda Brăescu, îmbrăcată într-un costum popular românesc, participă, alături de reprezentanți ai comunității de români din Statele Unite ale Americii, la o recepție organizată în onoarea sa.

Accesând linkul de mai jos, puteși urmări un scurt film realizat cu Smaranda Brăescu pe aeroportul Sacramento, în apropiere de San Francisco, Statele Unite ale Americii:

https://www.youtube.com/watch?v=yF6kr7v8yH4

Câteva repere din cariera “Reginei Aerului”:

– Pe 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. Pe parcursul încercărilor sale a suferit numeroase accidentări grave, care însă nu au descurajat-o.

– 2 octombrie 1931 doboară recordul feminin mondial la paraşutism si european masculin, de salt cu parașuta de la înălțimea de 6.000 m, în zona oraşului Urziceni;

– 19 mai 1932, la Sacramento, California, Statele Unite ale Americii, doboară recordul mondial absolut la paraşutism cu saltul de la înălțimea de 7.233 m;

– 8 octombrie 1932 obţine brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism emis de Şcoala civilă de pilotaj de pe aerodromul „Roosevelt Field” din New-York, fiind primul pilot străin, brevetat în Statele Unite;

– Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit și primul record de traversare a Mării Mediterane cu un avion monomotor, între Roma și Benghazi, Libia.

– 25 martie 1935 obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei;

– 1942 instructor de desant al batalionului de paraşutişti militari înfiinţat la Băneasa (Batalionul II paraşutişti);

– 1942 încadrată ca pilot militar în Escadrila Sanitară (Escadriala Albă) pe frontul de Est;

– 1944-1945 comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi în Escadrila Sanitară, pe frontul de Vest;

A fost decorată de regele Carol al II-lea cu Virtutea Aeronautică în Grad de Cavaler, cu tresa de aurdistincție unică pentru un aviator român.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.