România este pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește procentul de populație cu vârsta cuprinsă între 25 și 74 de ani care a absolvit cursuri de educație superioară.
Ascensiunea fabricilor de diplome
Conform EUROSTAT, în 2022, România se afla pe locul 35, lanterna roșie a Europei, cu 17.4% dintre cetățenii români absolvenți ai unei forme de învățământ superior.
Media europeană este de 31.8%, iar pe primele locuri se află Irlanda (49.8%), urmată de Luxemburg, Suedia, Norvegia, Cipru, Lituania, Marea Britanie, Belgia, Elveția, Olanda, Estonia, Islanda și Finlanda, toate cu peste 40% din populație cu studii superioare. Cu scoruri peste media Europeană, dar nedepășind 40%, vin Danemarca, Franța, Spania, Letonia, Slovenia, Austria și Grecia. Sub media europeană, dar peste 20%, se numără Germania, Polonia, Portugalia, Malta, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Muntenegru, Cehia, Croația, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. Pe ultimele două locuri de află Italia (18.5%) și România.
În 2013, clasamentele de același fel așezau România ultima, cu 13.9%, laolaltă cu Italia (14.4%), Croația (17.0%), Malta (17.2%) și Portugalia (17.6%). Irlanda (36.3%) și Marea Britanie (35.7%) erau pe primele două locuri ale clasamentului.
Dacă socotim educația superioară ca indicator relevant al nivelului de educație al populației României, atunci trebuie să acceptăm că, în ciuda creșterii de câteva procente, România a rămas codașă. Dar chiar și această creștere trebuie pusă în legătură cu ascensiunea fabricilor de diplome, a diluării standardelor universitare, a finanțării pe cap de student impusă de aderarea la sistemul Bologna, finanțare care obligă profesorii dornici să-și păstreze catedrele și salariile să promoveze studenți slab pregătiți și a apariției programelor de studii universitare în domenii intens ideologizate, după model extrem occidental, care nu produc cetățeni culți și specializați în domenii esențiale pentru bunul mers al societăți și economiei, ci simpli propagandiști DEI.
Există însă o altă statistică de maximă importanță în aceste ultime date, și anume cea referitoare la ponderea învățământului vocațional și tehnic în cadrul învățământului liceal. La ora actuală, din categoria de vârstă cuprinsă între 23 și 74 de ani, 7.4% dintre români au absolvit licee teoretice, și 53.5% licee vocaționale (militar, teologic, artistic, sportiv, pedagogic) și tehnologice (profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecția mediului). Or, conform unui studiu realizat în 2019 de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 41% dintre elevii cu note sub 6 la Evaluarea Națională urmează învățământul liceal pe filiera tehnologică.
Creșterea ratei analfabetismului funcțional
Ca să înțelegem care au fost consecințele reformei neîncetate a educației și care sunt perspectivele educației superioare, trebuie să ținem cont de faptul că, după cum arăta un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației în 1994, analfabetismul funcțional afecta 10% din elevi care absolveau clasa a VIII-a în 1994. Astăzi, rata analfabetismului funcțional afectează între 40 și 50% dintre elevii care termină gimnaziul, adică a crescut cu 400-500% față de anul 1994.
Numărul elevilor care urmează licee vocaționale și tehnice este în creștere, după cum o arată Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România 2022 – 2023 elaborat de ME. La ora actuală, aproape 27% dintre elevii de liceu urmează acest tip de învățământ. Dar linia impusă de «România educată» a tehnologizat în bună măsură și școala primară, și gimnaziul, și liceele teoretice, cu propagarea profilului Matematică-Informatică în loc de Matematică-Fizică și accentul din ce în ce mai agresiv pus pe digitalizare și pe abilitățile IT (verificate chiar și la Bacalaureat).
Asistăm așadar la o accentuare a tehnologizării învățământului teoretic, general. Pentru o combatere a analfabetismului funcțional și o ameliorare calitativă organică, nu pur cantitativă, a învățământului superior ar trebui puse în practică politici de umanizare a învățământului gimnazial și a celui tehnologic, nu de tehnologizare sau digitalizare a ciclurilor primar, gimnazial și liceal. Or, acest lucru nu se întrevede. Ceea ce înseamnă că o eventuală creștere a absolvenților de studii superioare se va face în dauna calității.
Vom avea, eventual, mai mulți analfabeți cu diplomă
QS World University Rankings include peste 1.500 de instituții de învățământ superior din peste 100 de locuri. În acest top internațional, universitățile din România se află spre sfârșitul clasamentului.
Universitatea Babeș-Bolyai se regăsește pe locurile 801-850 în acest clasament. Universitatea din București se află pe locurile 851-900. Politehnica București pe 1201-1400, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca pe locurile 1201-1400, iar pe aceleași locuri se află și Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea de Vest din Timișoara. Rezultatele sunt fundamentate pe analiza a peste 17,5 milioane de lucrări academice și pe feedback-ul a peste 240.000 de cadre didactice și angajatori.
Preluare: qmagazine.ro / Autor: Prof. Mircea Platon
