Alexandru Mereuță, exemplu de dedicare și pasiune pentru meseria de actor

0

Cu un an înainte de terminarea studiilor, Alexandru Mereuță deja începea să profeseze în materie de actorie. Din 1951 și până în 1955, el a jucat la Teatrul Tineretului București și ulterior, până în 1960, a fost actor la Teatrul «V.I. Popa» Bârlad. Pe acesta din urmă l-a și condus între 1959 – 1960.

După experiența de la Teatrul «V.I. Popa», au urmat cei mai prolifici ani din cariera artistică ai lui Alexandru Mereuță, cei în care a fost angajat la Teatrul de Stat Constanța (denumit Teatrul Dramatic pe atunci)

Originar din județul Vaslui, comuna Bogdănești, Alexandru Mereuță, actorul care și-a unit destinul de Teatrul de Stat Constanța, a venit pe lume într-o zi de 14 iunie 1927.
Fiul lui Bogdan și Eleonorei Mereuță a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică «I.L. Caragiale» București, în anul 1952.

Cu un an înainte de terminarea studiilor, Alexandru Mereuță deja începea să profeseze în materie de actorie. Din 1951 și până în 1955, el a jucat la Teatrul Tineretului București și ulterior, până în 1960, a fost actor la Teatrul «V.I. Popa» Bârlad. Pe acesta din urmă l-a și condus între 1959 – 1960.

După experiența de la Teatrul «V.I. Popa», au urmat cei mai prolifici ani din cariera artistică ai lui Alexandru Mereuță, cei în care a fost angajat la Teatrul de Stat Constanța (denumit Teatrul Dramatic pe atunci).

Alexandru Mereuță a jucat pentru teatrul constănțean și pentru publicul urbei tomitane din 1960 și până în 1987.

CV-ul său de roluri este unul bogat. Noi redăm o parte dintre acestea, anume: Procopie Colauzo («Papa se lustruiește» de Spiros Melas); Grigore («Mușcata din fereastră» de V.I. Popa); Postumus («Tropaeum Traiani» de Grigore Sălceanu); Biondello («Femeia îndărătnică» de William Shakespeare); Bergamin («Romanțioșii» de Edmond Rostand); Nae Ipingescu («O noapte furtunoasă» de I.L. Caragiale); Ferapont («Trei surori» de A.P. Cehov); Ianke («Tache, Ianke și Cadâr» de V.I. Popa); Georges («Gaițele» de Alexandru Kirițescu); Moș Haralambie («Deșteptarea pământului» de V.I. Popa); Manole («Visul unei nopți de iarnă» de Tudor Mușatescu); Anuckin («Căsătoria» de N.V. Gogol); Pheres («Alcesta» de Euripide); Firs («Livada de vișini» de A.P. Cehov); Sorin («Pescărușul» de A.P. Cehov); Firmin («Scaiul» de G. Feydeau); Pedagogul («Îmblânzirea scorpiei» de William Shakespeare); Toto («Omul, bestia și virtutea» de Luigi Pirandello) etc.

El a lucrat cu regizori precum: Ion Lucian, Tudor Chirilă, Dominic Dembinski, Ion Maximilian, Gheorghe Jora, Constantin Dinischiotu, Sică Alexandrescu sau Daniela Salvo.

Un elogiu dedicat regretatului actor îi aparține lui Jean Badea, și el plecat dintre noi. Redăm un fragment înscris în volumul «Dulcea povară» despre Alexandru Mereuță:

„A format și îndrumat trupe de actori amatori la Sulina, Tulcea, Hârșova, Medgidia, Eforie Sud, Mangalia, Năvodari, Constanța, multe distinse cu premii ale festivalurilor de gen din a doua jumătate a secolului trecut.

Pensionat în anul 2001, nu s-a resemnat, n-a acceptat ‘odihna binemeritată după… ani de muncă etc. etc.’ și, bucurându-se de înțelegerea (sau nevoia) directorilor care s-au tot succedat în cabinetul lui Jean Ionescu și Ion Maximilian, a continuat să joace, să se bucure și să-i bucure pe alții. Este însă foarte greu de înețeles indiferența cu care administrația teatrului trece pe lângă sărbătorirea unui actor prezent de atâția ani în viața teatrală a cetății. Bani pentru un premiu de fidelitate nu sunt, putem pricepe. Hârtia pentru tipărirea unei diplome este scumpă și nu se decontează la contabilitate. Pricepem și acest lucru. Dar câteva vorbe, bine meșteșugite, ca să-l ungă la suflet, rostite înainte de o reprezentație, n-ar fi costitsitoare. Iar efectul lor ar întrece orice așteptare”.

În anul 2019, Alexandru Mereuță primea titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Constanța.

Peste un an, pe 16 septembrie, actorul părăsea scena acestei lumi, trecând în eternitate la 93 de ani.

Sursă text: «Dicționar de personalități dobrogene vol. IV», «Dulcea povară», de Jean Badea

În 2011, el povestea cu nostalgie despre cei 63 de ani dedicați scenei, dar mai ales despre foștii săi colegi de teatru, nume mari în industria cinematografică din România:

„Am jucat şi cu Radu Beligan, cu Grigore Vasiliu în piesa Adam şi Eva. Mi-a rămas în minte şi marele maestru Sică Alexandrescu, regizor de mare valoare, care a montat la Constanţa Papa se lustruieşte. Atunci, a fost distribuit în rol un venerabil şi important actor, dar care avea, pe lângă activitatea artistică şi alt gen de preocupări, precum jocurile de noroc. Pe data de 30 august a fost premiera unei piese, iar în octombrie trebuia să plecăm în turneu. M-am dus la regizor să joc rolul în dublură, dar am fost refuzat. Ambiţios şi hotărât, am învăţat rolul şi după concediu, colegul meu mi-a zis că el nu poate juca două roluri pe zi. Şansa mi-a surâns. Am plecat la Brăila, Galaţi, Bacău şi după aceea mi-a spus că nu mai poate juca. La acel moment am fost întrebat dacă ştiu rolul şi seara l-am jucat la Paşcani. Apoi, am jucat în locul lui Morţun tot turneul”.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.