Poetul Lucian Vasiliu, născut în Puiești, a câștigat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”

0

Poetul Lucian Vasiliu, din Puiești, a fost desemnat, sâmbătă, pe 15 iunie 2024, la 135 de ani de la trecerea la cele veșnice a poetului național Mihai Eminescu, drept câştigător al celei de-a 33-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie «Mihai Eminescu» – Opera Omnia, distincție acordată de Primăria Botoșani, care l-a desemnat și cetățean de onoare al municipiului Botoșani.

În cadrul unei gale special organizate, sâmbătă, 15 iunie 2024, la Botoșani, cu prilejul împlinirii a 135 de ani de la moartea poetului național Mihai Eminescu, poetul Lucian Vasiliu, născut în comuna vasluiană Puiești, a fost anunțat drept câștigător al prestigiosului premiu național de poezie, acordat de Primăria municipiului Botoşani, care poartă numele „poetului nepereche”.

Pe lângă acest premiu, Lucian Vasiliu a fost desemnat şi cetăţean de onoare al municipiului Botoşani, la fel ca toţi ceilalţi 32 de poeţi care au câştigat anterior acest premiu.

Poetul Lucian Vasiliu s-a născut la 8 ianuarie 1954, în comuna Puieşti, din judeţul Vaslui. A urmat cursurile Liceului «Mihai Eminescu» din Bârlad (1968-1972), apoi pe cele ale unei şcoli postliceale de biblioteconomie din Bucureşti (1972-1974), potrivit «Dicţionarului general al literaturii române», apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009). A urmat apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi, secţia română-franceză (1976-1980), unde şi-a luat, în 1981, licenţa. A fost bibliotecar la Biblioteca Institutului Politehnic «Gheorghe Asachi» din Iaşi (1976-1980), apoi a fost muzeograf (1980-1989). Între 1990-2007 a fost director la Muzeul Literaturii Române din Iaşi.

 

A debutat publicistic în revista «Convorbiri literare» în 1973, iar editorial în 1981, cu placheta «Mona-Monada», apărută la Editura Junimea din Iaşi.
A iniţiat reapariţia Revistei «Dacia literară», la 150 de ani de la interzicerea ei, şi fondarea Societăţii Culturale «Junimea 90». Din 2007 devine redactor-şef al Revistei «Dacia literară».
Lucian Vasiliu este membru al Uniunii Scriitorilor din România începând din 1990, iar în perioada 2002-2004 a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor – Filiala Iaşi. În 2004 a fost distins cu Ordinul naţional «Meritul Cultural», în grad de Ofiţer.

A primit Premiul naţional «Nicolae Labiş» (Suceava, 1979), Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi pentru volumele «Verile după Conachi» şi «Mierla de la Casa Pogor» (1990 şi 1994), Premiile revistelor «Ateneu» şi «Euphorion”, precum şi premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul «Lucianograme» (1999-2000), Premiul «Nichita Stănescu» pentru Poezie al Festivalului Internaţional «Nichita Stănescu» de la Ploieşti (2010), Premiul Congresului Naţional de Poezie pentru autor consacrat, Botoşani – Suceava (2011). În 2012 a primit Premiul Publicului la ediţia a doua a Turnirului de Poezie «Cununa de lauri» de la Efes, Turcia, potrivit https://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/.

A mai fost nominalizat pentru Premiul Naţional de Poezie «Mihai Eminescu» – Opera Omnia pentru anul 2019 şi 2022, precum şi la premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2018, pentru cartea de poezie «Cod numeric personal».

 

A mai colaborat la «Apostrof», «Dialog», «Echinox», «Opinia studenţească», «Steaua», «Viaţa românească» ş.a.

Premiul Naţional de Poezie «Mihai Eminescu» este organizat de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Botoşani, împreună cu Fundaţia Culturală «Hyperion – Caiete Botoşănene» şi Uniunea Scriitorilor din România.

 

Dintre volumele publicate mai pot fi amintite «Despre felul cum înaintez» (versuri, 1983), «Să alergăm împreună» (roman, 1985), «Fiul omului» (versuri, 1986), «Verile după Conachi» (versuri, 1990), «Mierla de la Casa Pogor» (versuri, 1994), «Dincolo de disperare» (versuri, 1995), «Tanz der Monaden» («Dansul monadelor») (versuri, ediţie româno-germană, 1996), «Lucianograme» (versuri, 1999), «Cambei în China» (carte de turism cultural, 2000), «Grenade şi îngeri» (proze, 2001), «Atelier de potcovit inorogi» (poeme, antologie, 2003), «Şobolanul Bosch» (antologie de poezie 1981-2006, apărută în 2006), «Visez fiul» (poeme, carte bibliofilă, 2009), «Sciatica de Copou. Tablete şi enunţuri civice» (2010), «Deţinut 001954» (antologie de poeme în limba albaneză, traduceri de Dumitru M. Ion şi Branco Tvetkoski, Skopje, 2012) ş.a.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.