«Bade Ioane», de Tudor Arghezi

Bade Ioane, m-aș gândi să-ți fac
Un cântec nou, de ți-ar mai fi pe plac.
Dă-ți de la buze buciumul deoparte,
Că sună prea departe.
Eu ți-aș cânta mutește, cu slove ca de carte…
Cum ți-ar plăcea ca ghiersul să mai fie ?
De bărbăție și de vitejie?
Bărbat ai fost, o spune
Pământul tău, muncit și-n rugăciune.
Că ți-ai purtat prin veacuri, greu, povara,
Mărturisesc ogoarele și țara
Clădintă-n suferință și răbdare
I-ai dat și sânge și sudoare.
Când ceasul dezrobirii ți-a sunat,
Și sânge și sudori le-ai înviat.
Ți-ai deșteptat și morții și cu toții
V-ați dovedit măreți și strănepoții.
Să-ti fac un cântec? Vorbele-mi sunt goale
Și nu au frumusețea din cântecele tale.
Tudor Arghezi, «Bade Ioane»
Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu; 21 mai 1880, București – 14 iulie 1967, București).