Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat, pe 13 noiembrie, o nouă operațiune împotriva „narcoteroriștilor” din emisfera vestică, semnalând că SUA ar putea fi pregătite să intensifice o campanie de atacuri aeriene împotriva navelor din Caraibe și estul Oceanului Pacific suspectate că transportă droguri.
În postarea sa de pe rețelele de socializare, Hegseth nu a oferit alte informații despre ce ar implica operațiunea sau dacă aceasta prefigura o nouă rundă de atacuri.
Însă Bloomberg scrie că au apărut speculații conform cărora SUA s-ar putea pregăti să atace ținte în Venezuela. SUA l-au catalogat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro drept ilegitim și șeful unei rețele de trafic de droguri.
Cea mai mare desfășurare militară în regiune
Anunțul lui Hegseth vine în urma unei desfășurări masive a forțelor militare în regiune, inclusiv sosirea,, săptămâna aceasta, a grupului de atac al portavionului USS Gerald Ford. Președintele Donald Trump a amenințat în repetate rânduri chiar cu atacuri terestre în Venezuela. Este cea mai mare desfășurare militară americană din regiune, „în timp de pace”, cu aproximativ 15.000 de soldați americani.
Hegseth a declarat că operațiunea despre care a anunțat, denumită Southern Spear, este o misiune care „apără patria noastră, îndepărtează narcoteroriștii din emisfera noastră și ne protejează patria de drogurile care ne ucid poporul”. „Emisfera vestică este vecinătatea Americii – și o vom proteja”, a spus Hegseth. Potrivit Bloomberg Comandamentul Sudic al SUA a trimis întrebări despre operațiune Pentagonului.
„Secretarul de Război Pete Hegseth, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și alți oficiali de rang înalt l-au informat pe președinte cu privire la opțiunile militare pentru zilele următoare, au declarat sursele”, relatează CBS. Dar subliniază, de asemenea, că „Nu a fost luată nicio decizie finală”, au declarat două dintre surse.
Opțiunile de atac în Venezuela, pe masa lui Trump
Citând surse de la Washington, The Spectator arată că opțiunile lui Trump includ: atacuri ample în Venezuela asupra bastioanelor cunoscute ale cartelurilor de droguri; atacuri asupra armatei care îl protejează pe Maduro; ocuparea câmpurilor petroliere ale țării; și atacuri directe împotriva lui Maduro. La fel au procediat SUA în Panama, acum trei decenii, când peste 26.000 de soldați americani au intervenit cu elicoptere și nave pentru a-l captura pe generalul Manuel Noriega, liderul țării. La fel ca Maduro, el fusese numit de Washington un lider al traficului de droguri.
Potrivit surselor CBS, comunitatea de informații a SUA a ajutat la planurile pentru potențiale operațiuni, au declarat sursele. Directorul Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, nu a participat la discuțiile de la Casa Albă deoarece se întorcea dintr-o călătorie în străinătate. Secretarul de Stat Marco Rubio, socotit arhitectul actualei politici de presiune asupra Venezuelei, se afla în Canada la summitul miniștrilor de Externe G7.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, cu sediul la Washington, a explicat de ce un întreg grup de portavioane în apele Caraibelor reprezintă un scenariu de tipul „ori-ori” care este extrem de costisitor. „Mutarea unui element atât de important al puterii de luptă a SUA este extrem de semnificativă datorită compromisului strategic pe care îl reprezintă. Marina are doar 11 portavioane. În general, doar trei sunt pe mare în același timp, din cauza nevoii de întreținere și instruire. Toți comandanții regionali le doresc.
Comandamentul Indo-Pacific al SUA își dorește întotdeauna unul – ca supliment la portavionul staționat permanent în Japonia pentru a contracara marina chineză și a efectua exerciții cu aliații și partenerii regionali. Comandamentul Central își dorește unul pentru Oceanul Indian, pentru a fi utilizat împotriva Iranului și rebelilor houthi din Yemen sau în Mediterana de Est, pentru a asigura apărare aeriană Israelului. Comandamentul European își dorește unul pentru operațiuni din jurul Europei, pentru a descuraja Rusia. Prin contrast, Caraibele au fost o regiune cu vizibilitate redusă timp de decenii, cu portavioane care ajung rar aici”.
Atacurile nu au justificare legală
Însă asta nu înseamnă ca loviturile asupra teritoriului Venezuelei sunt iminente. Administrația Trump este deja criticată pentru atacurile asupra unor mici ambarcațiuni suspectate că transportă droguri. Aceste atacuri nu sunt justificate în temeiul dreptului maritim internațional. În replică, președintele Trump a susținut că SUA este angajată într-un conflict armat împotriva cartelurilor drogurilor și că cei uciși erau „combatanți ilegali” – exact sintagma folosită de administrația președintelui George W. Bush pentru a justifica capturarea și detenția extrajudiciară la Guantanamo, în cazul a presupușilor teroriști al-Qaeda, după 11 septembrie 2001.
Casa Albă a solicitat consiliere din partea Departamentului de Justiție cu privire la legalitatea atacurilor asupra instalațiilor din Venezuela ale cartelurilor drogurilor, dar si direct asupra armatei lui Maduro. „Judecând după scurgerile de informații de la Washington, se pare că sfatul a fost că administrația nu are justificare legală pentru atacuri asupra Venezuelei. Oficialii au transmis Congresului că Trump nu plănuiește în prezent să lanseze atacuri în interiorul țării”, scrie The Spectator.
Un mesaj pentru armata Venezuelei
Pentru moment, desfășurarea militara americană din Caraibe este un mesaj pentru armata venezueleană, care, potrivit informațiilor SUA, joacă un rol în traficul cu droguri. Cel mai mare cartel, Cartel de los Soles, este condus, se presupune, de membri de rang înalt ai forțelor armate venezuelene.
Câtă vreme sursele citate de Bloomberg vorbesc și despre atacuri la sol în Venezuela, este vorba despre mai mult decât un nou război împotriva drogurilor. Iar ultimele apariții ale recentei laureate a Nobelului Petru Pace, Marina Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela, arată că schimbarea de regim nu este exclusă. Deși se ascunde de forțele regimului Maduro, Corina Machado a avut mai multe apariții virtuale, inclusiv la Fortune Global Forum, la finalul lunii octombrie.
Machado: „Vom deschide totul, pentru toate companiile”
După ce regimul Maduro a adus o prăbușire a PIB-ului cu 75% între 2014 și 2021, cu o inflație de aproape 200% în 2023, lipsa bunurilor esențiale, emigrare în masă (7,7 milioane de venezueleni au părăsit țara din 2015 și până acum, potrivit ONU, cu impact mare asupra statelor vecine), Machado a pus economia Venezuelei pe tava potențialilor investitori.
„Sunt absolut convinsă că ne îndreptăm spre o tranziție care va fi ordonată. Venezuela este o societate sudată, nu avem tensiuni rasiale, religioase, sociale, politice și 90% din populația țării noastre își dorește același lucru, să trăiască cu demnitate, cu dreptate, cu siguranță cu libertate, și vrem să ne aducem copiii înapoi acasă”.
„Vorbesc despre o oportunitate de 1,7 trilioane de dolari. Și asta este minunat, super-emoționant pentru mine. Vom deschide Venezuela pentru investițiile străine. Este vorba despre o oportunitate de 1.700 de miliarde de dolari. Nu doare rezervele de petrol și gaze, care sunt uriașe. Ci vom deschide totul, pentru toate companiile. Este și mineritul, aurul, infrastructura, energia. Rețeaua noastră are un potențial de 15 GW care trebuie reabilitat, pentru tehnologie și inteligența artificială. Există și potențialul turistic, cu 2.800 de km de coastă virgină care poate fi dezvoltată. Vom aduce statul de drept, vom deschide piețele. Vom oferi securitate pentru investițiile străine și un program masiv si transparent de privatizare care vă așteaptă”.
„Investiți în victoria noastră și succesul companiilor voastre”
Discursul Corinei Machado se aseamănă cu cel al președintelui Volodimiur Zelenski la deschiderea bursei de pe Wall Street, la jumătate de an de la invazia rusă. „Doamnelor și domnilor, libertatea se manifestă în multe moduri, iar cel mai importat este posibilitatea de a lucra în beneficiul tău, pentru copiii tăi și pentru țara ta. Ucraina este povestea victoriei ce va urma și o ocazie pentru ca voi să investiți acum în proiecte de sute de miliarde de dolari, pentru a vă putea bucura de victorie împreună cu noi. Va fi victoria voastră și un nou succes pentru companiile voastre”, spunea Zelenski, în 2022.
Atunci, Zelenski vorbea despre oportunități pentru investiții în industria apărării, cu zece proiecte sau oportunități în valoare estimată de 43 de miliarde de dolari; în industria metalurgică, cu proiecte de 26 de miliarde, apoi 300 de proiecte în agricultura, în valoare de 34 de miliarde de dolari. Urmează investiții de 177 de miliarde de dolari în energie, 19 miliarde in industria farmaceutică și sute de miliarde de dolari în industria extractivă. Iar, în aprilie 2025, Ucraina și SUA au semnat acordul de exploatare în comun a resurselor minerale ale Ucrainei, un acord prin care președintele Trump declara că dorește să obțină resurse în valoare de 500 de miliarde de dolari.
