Majoritatea oamenilor pasionați de istorie pot să numească ziua în care a început „oficial” cel de-al Doilea Război Mondial, prin declarația de război a Marii Britanii (urmată de Franța) împotriva Germaniei. E important întodeauna să ținem minte aceste mici amănunte…
Puțini însă sunt aceia care pot numi ziua în care s-a încheiat „oficial” războiul. Majoritatea, europenii în special, ar spune 8 sau 9 Mai 1945. De fapt, războiul s-a încheiat în 2 Septembrie 1945, prin semnarea capitulării Japoniei, la bordul cuirasatului USS Missouri. E importantă și simbolistica, între altele, capitularea semnându-se în fața steagului american pe care îl arborase amiralul (commodore) Perry, cel care a obligat Japonia să semneze Convenția de la Kaganawa, practic sfârșitul shogunatului și începutul Erei Meiji. Din partea Japoniei capitularea a fost semnată de Ministrul de Externe, nu de împărat! Din partea americană a semnat Generalul Douglas MacArthur, cu un set de șase stilouri, dintre care unul a fost trimis Universității West Point, pe care o absolvise, unul a fost făcut cadou generalului englez care capitulase în Singapore în fața niponilor, iar altul generalului american care capitulase în Filipine…
De ce este important să ținem minte data de 2 Septembrie? Pentru că, la distanță de 2 zile, adică la 4 Septembrie 1945, a fost înaintat de către Joint Intelligence Committee, Memorandumul nr. 329 care prevedea bombardarea atomică a Uniunii Sovietice de către SUA. Memorandumul a fost aprobat de către Marele Stat Major (Joint Cheifs of Staff) pe 19 Septembrie același an și prevedea selecționarea a 20 de ținte preferențiale în cazul unui atac asupra URSS.
Faimosul discurs al „Cortinei de Fier” ținut de Churchill în Fulton, Missouri, avea să fie ținut abia peste 6 luni, în 5 martie 1945.
Care au fost cauzele declanșării „Războiului Rece” între foștii aliați la finalul anului 1945? Să-i dăm din nou cuvântul lui Nikolai Starikov:
„Contextul istoric este foarte important pentru a întelege deciziile luate la Bretton Woods. Să ne reamintim data desfașurării conferinței: 3- 22 iulie 1944. Ce se petrecea în acea perioada? În 6 iunie 1944 anglo-saxonii au debarcat în Franța și au înaintat foarte lent (Parisul a fost eliberat abia în 31 august). În aceeasi perioadă Uniunea Sovietica a inițiat operatiunea Bagration (23 iunie – 29 august 1944) care a anihilat complet Grupului Centru al Wehrmacht-ului din Bielorusia, iar frontul s-a fost mutat cu 550 -600 km spre vest.
Acestea au fost circumstanțele în care a început conferința de la Bretton Woods. Prima întrebare pe care ne-o putem pune este de ce a participat URSS-ul la această conferință. Dar de ce n-ar fi trebuit să participe? Participarea și semnarera documentelor la o conferință nu reprezintă același lucru. Rezultatul razboiului era destul de evident. Începuse negocierea viitoarei organizări a lumii postbelice și neparticiparea sovieticilor la conferintă ar fi fost o prostie. URSS-ul nu dorea să devină un stat proscris, cum cataloghează astăzi aroganții reprezentanți ai Vestului anumite state, ci dorea egalitate în drepturi cu occidentalii în sistemul politic internațional. Pe lângă asta, SUA și Anglia ar fi putut recurge la un truc – semnarea unui tratat de pace unilateral cu Germania pentru a preveni pătrunderea rușilor în Europa. Era, deci, necesar ca Uniunea Sovietică să urmărească sistematic și cu mare atenție toate acțiunile „aliaților” și toate „proiectele” acestora. Uniunea Sovietică avea atunci același statut ca și partenerii săi din coaliția anti-Hitler, iar Stalin avea interes să mențină aceast statut și după război. Bănuiesc că el intenționa să împartă cu anglo-saxonii zonele de influență politico-economică din Europa și Asia și, din acest motiv, avea în vedere crearea a trei zone valutare: zona rublei, zona dolarului și zona lirei sterline.Această ipoteză poate fi susținută prin următoarele argumente:
Din 3 până în 22 iulie 1944 – are loc Conferința de la Bretton Woods. Participa 44 de state. Delegația URSS-ului participă la elaborarea documentelor finale;
Mai 1945 – Germania capitulează;
Din 17 iulie până în 2 august 1945 – are loc Conferința de la Potsdam unde statele învingătoare au rezolvat chestiunil legate de organizarea mondială postbelică. Aici președintele Truman l-a „atenționat” neoficial pe Stalin că Statele Unite dețin arment nuclear;
6 august 1945 – SUA aruncă o bombă atomică la Hiroshima, iar peste câteva zile, la Nagasaki1;
8 august 1945 – URSS-ul declară război Japoniei începând cu 9 august 1945;
3 septembrie 1945 – capitularea Japoniei și sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Este foarte probabil că anglo-saxonii au anulat statutul de aliat al URSS-ului după testarea și utilizarea armelor nucleare în august 1945 și i-au oferit un rol de satelit teleghidat. Iar lui Stalin i-au oferit un scurt timp de reflecție sub o teribilă presiune. Ratificarea Acordului de la Bretton Woods a fost panificată pentru luna decembrie 1945. În aceeași perioadă, liderii serviciilor secrete americane au elaborat protocolul nr. 329 din 4 septembrie 1945 care conținea „lista cu aproximativ 20 din cele mai potrivite ținte pentru un bombardament nuclear al URSS și al teritoriilor anexate”.
- Starikov
Nota autorului:
Americanii știau înaintea bombardamentului nuclear că URSS-ul avea să atace Japonia curând așa cum se înțeleseseră Stalin și Truman la Potsdam. Japonia nu avea nicio șansă să continue lupta. Cu toate acestea, guvernul american a decis să arunce două bombe atomice. De ce? Pentru a-i arăta lui Stalin puterea sa și pentru a obliga Uniunea Sovietică să devină mai concesivă, în ceea ce privește acceptarea noii ordini financiare mondiale și hegemonia dolarului. De aceea, o asemenea acțiune militară nu era necesară în acel moment. Japonia era înfrântă, fapt dovedit de acțiunile aviației japoneze. Aviația japoneză nu a contracarat bombardamentele nucleare. Nu pentru că au fost trimise în misiune doar trei bombardiere inamice, ci pentru că japonezii își ascunseseră avioanele de luptă pe care intenționau să le folosească doar în cazul unei invazii americane. Aviația japoneză apărea foarte rar în ultimele zile ale războiului. De aceea, avioanele SUA au atacat în acele zile orașe japoneze neprotejate, ca la antrenament.
Autor: Bogdan Herzog
