Cu ce a rămas, din punct de vedere comportamental, această societate, după pandemie? Cu minciuna. Încă se minte într-un stil delirant.
În pandemie toată lumea mințea: mințeai în declarațiile cu care ieșeai din casă, mințeai că ești infectat(deoarece aveai avantaje financiare, primeai bani fără să muncești), mințeai că nu ești infectat (dacă făceai parte din categoria celor care nu aveau avantaje financiare în acest caz, sau efectiv pentru care libertatea de mișcare era mult mai importantă decât banii oferiți de stat pentru boală), mințeai că ești vaccinat (ca să fii acceptat de o parte însemnată a societății), după care mințeai că nu ești vaccinat (deși ești), ca să nu pari un biet naiv în fața unui sistem odios în pandemie.
Presa și clasa politică mințeau pe bani. Pe bani mulți mint și astăzi și au mințit dintotdeauna. Pentru ei pandemia a fost doar un “joc din glezne”.
Campania electorală este o mare minciună, toți mint: unii cu diplomele, cu excursiile, cu participarea pe un front de luptă etc. Toți vor să își ascundă “scheleții din dulap”, bazându-se pe faptul că presa plătită nu le va încurca planurile. Și în campaniile electorale s-a mințit, dintotdeauna. Aici, singurul mod în care le sunt demontate minciunile sunt filmările făcute de Servicii, filmări care sunt “puse pe masa publică”, în momentele cele mai potrivite. Ar fi în regulă să apară astfel de filmări, cu și despre toți, nu doar despre unii. Dar, acest aspect este absolut imposibil. Întotdeauna au existat protejați, rar se fac “acte de trădare”.
Politicienii când ajung să conducă o țară se cred invincibili, am senzația că gloria, succesul le spală creierul. Ei cred că nimeni nu are curajul să spună public, să demonstreze public, lucruri mai puțin drăguțe din viața lor.
Nici vorbă de așa ceva. Cât timp sunt la putere “cineva” stochează toate greșelile lor, toate aroganțele, nimic nu trece neobservat și fără să fie pus la “sertar”. Nu înțeleg pe ce și pe cine se bazează când mint cu atâta seninătate. Par încredibil de naivi.
Un lucru e cert: presa și politicienii au mințit dintotdeauna, ceea ce este grav, astăzi, este faptul că omul obișnuit nu mai știe să trăiască fără să mintă. A rămas cu acest “virus”, din pandemie, un virus pentru care nu cred că va apărea, curând un remediu.
Eu m-am obișnuit să cred maxim 10% din ceea ce îmi spune orice om. De diferență, de 90% din ceea ce mi se spune, mă ocup personal.
Minciuna a atins apogeul, peste tot și la toată lumea. Nimeni nu mai știe să trăiască fără minciuni. Astăzi, dacă întâlnesc un om asumat, un om care își asumă niște greșeli, sunt absolut șocată.
Autor: Cristina Isabela Lăpădătoni
Trăim într-un bazin de minciuni din 1948. Minciuna a fost folosită ca mod de operare odată cu comunismul, Stalinist, Naționalist și acum tranzițional.