Maia Sandu a câștigat, din nou, cu voturile moldovenilor din diaspora. Majoritatea celor rămași acasă l-ar fi vrut președinte pe Stoianoglu, însă asta contează mult prea puțin. Țara va putea fi guvernată în continuare de la Washington, Bruxelles și București, în ciuda unui pregnant sentiment anti-european în rândul fraților noștri de peste Prut.
Diversiunea pro-europeni versus pro-ruși a funcționat perfect. Opțiunea pro-moldoveni a fost inexistentă pe buletinul de vot. Așa că Moldova va fi la capătul de est al unui imperiu aflat în plin război cu Moscova. La semnalul Casei Albe, ultimii veniți la masa bogaților vor fi primii intrați în tranșee.
S-a dus o luptă dură, fără menajamente, dovadă vie a interesului enorm al Imperiului în a-și păstra pârghiile puterii la doi pași de frontul ruso-ucrainean. Faptul că Ursula von der Leyen s-a deplasat la Chișinău înainte de alegeri pentru a promite 1,8 miliarde de euro vorbește de la sine despre importanța poziției geostrategice a Moldovei în contextul războiului. Acțiunile în forță ale serviciilor de securitate de la Chișinău, suprimarea unor site-uri de „propagandă rusă” și victimizarea Maiei Sandu au făcut parte din arsenalul de nimicire a dușmanului de la Moscova.
Puțină lume auzise de Moldova până anul trecut. Războiul Statelor Unite cu Rusia prin intermediul Ucrainei a pus Chișinăul pe harta strategilor de la Pentagon și a ridicat-o pe Maia Sandu la statutul de eroină a luptei occidentului civilizat cu criminalul Putin. Însuși președintele Joe Biden a ținut să o pomenească admirativ, într-un discurs din Polonia în care a reiterat sprijinul american pentru Zelensky „atât timp cât va fi necesar”.
Pavlo Klimkin, fost ministru ucrainean de Externe, nu s-a jenat să-i amenințe fățiș pe moldoveni înainte de alegeri. Aveți grijă cu cine votați, dacă vreți să fie liniște în țară. Doar sprijinul pe care Maia Sandu l-a avut la Washington, Bruxelles și București ar fi făcut ca ucrainenii să renunțe la planul de a „elibera” Transnistria. Și de a extinde războiul spre Vest, cu probabila implicare directă a României. Avându-l pe Stoianoglu președinte, Moldova ar fi ajuns rapid câmp de luptă, după cum ne avertizează prietenii noștri din Ucraina.
Problema rămâne, însă, pe tapet. Dacă Trump va reveni la Casa Albă este de așteptat ca deciziile strategice cu privire la modalitățile de continuare a războiului să fie luate mai degrabă la Londra, Bruxelles, Paris și Berlin. Globaliștii din Europa și din SUA vor face abstracție de administrația Trump, ca și în mandatul 2017-2021. Iar lui Trump puțin îi pasă de înțelegerile lui Alex Soros cu Maia Sandu și de promisiunile filantropului că Moldova va rămâne în afara zonei de război. Odată ce noul președinte al SUA își va lua mâna de pe Ucraina, Zelensky va considera că are libertatea de a acționa în Moldova după bunul plac (și după propriile interese).
Puterea de la Chișinău, confirmată după alegerile de ieri, rămâne un atu important la dispoziția forțelor NATO. Când va veni Ziua Z, Maia Sandu va face diferența. Va putea spune că are suficientă legitimitate (conferită prin vot) pentru a ordona forțelor armate și întregului popor să se apere împotriva invadatorilor ruși. În ce condiții vor năvăli rușii în Moldova ne-ar putea explica însuși Zelensky – desigur, dacă ar avea dezlegare de la Joe Biden să dea publicității detalii ale „Operațiunii Transnistria”.
Va fi interesant de văzut cum îi va mobiliza Maia Sandu împotriva lui Putin pe cei peste 50 la sută de moldoveni pro-ruși rămași în țară.
Până atunci, alegerile din SUA bat la ușă. Kremlinul nu-și pune mari speranțe în Trump, însă pentru globaliștii de pretudindeni (inclusiv cei din mass-media de la București trimiși să relateze „echidistant” evenimentul) contează enorm ca Harris să câștige. Pentru că în următorii patru ani doar Harris va distribui în toată lumea mii de miliarde de dolari în interesul filantropilor de la Davos și mai puțin (spre deloc) în interesul americanilor de rând.
Autor: Adrian Onciu
Nimic despre pro-romani si Reintregirea Romaniei!
Tinand cont de faptul ca in Moldova a pierdut, ar trebui sa plece de acolo.
Acolo a iesit Stoianoglu, el e presedintele Moldovei.
Iar ea sa plece din tara, sa conduca diaspora care a votat-o afara.
TOTAL de acord cu comentariul numărul 2 (Nima T)!!!
În fieful „fraților”, s-a petrecut o fraudă URIAȘĂ, de tipul Băsescu-Baconschi și românii de la Paris care ștampilau la secundă buletinul de vot, aproximativ la 4 mâini o dată. Migranții moldoveni din străinătate au votat într-o frenezie, dat fiind că aparțin unui popor uriaș, mulți fiind în SUA, nicidecum în Rusia. Eram încrezătoare prostește (deși știam deznodământul) în victoria fostului procuror general Alexander Stoianoglo. Avantajul lui asupra lui Sandu a fost destul de impresionant, la orele 23:00 era de peste 5%, ca după aceea să înceapă să se micșoreze rapid. Cum vă explicați acest fenomen, dacă n-ar fi fost înșelăciune?
Comisia Electorală Centrală a Moldovei a insistat să deschidă cinci (5) secții de votare în Rusia, dar Ministerul Afacerilor Externe al Republicii a deschis doar două (2). În Italia, în schimb, Chișinăul a deschis nu mai puțin de șaizeci (60) de locații. Nu-i limpede? Ba, eu zic că da! Și încă un aspect demn de reținut: cea mai mare prezență la vot a fost în Rusia! Rețineți!!!! – în Federația Rusă!!!! Cu toate acestea, un reprezentant al Comisiei Electorale Centrale a anunțat că votul a fost oprit, deoarece buletinele de vot s-au…. EPUIZAT!!!! – autoritățile moldovene alocând doar 10 mii de bucăți. Cam astea-s cifrele, faceți bine și verificați!
Și uite așa la cârmă rămâne Maia Grigorievna. Adevărat, dacă partidul ei nu câștigă la alegerile parlamentare, atunci va fi o rață șchiopă, amenințarea de agresiune împotriva Transnistriei având șanse, ce-i drept, minime, dar ele există. Repet: se va întâmpla în felul acesta numai în condițiile în care partidul Maiei NU câștigă parlamentarele. Dacă se va petrece invers, războiul va izbucni cu yankei cu tot. Pentru un observator atent, s-a constatat că Occidentul NU a reușit deloc să creeze o enclavă rusofobă din Moldova, tocmai de aceea diaspora și haosul au fost necesare.
Oricum ar fi, dacă Ucraina va cădea – și mizez pe acest lucru – va fi extrem de greu pentru Statele Unite să mențină Uniunea Europeană în regimul de sancțiuni anti-ruse, dar mai ales să-și consolideze și mai mult dominația pe bătrânul continent. Trebuie făcut ceva, care să depășească teama Varșoviei și Bucureștiului în fața Moscovei, spre a le împinge să intre în război. Și-au găsit-o pe tuta asta de Sandu, care se vrea „integrată” în UE și-o ține langa cu „valorile” democratice, fără să conștientizeze că de zeci de ani, Moldova a fost la periferia politicii europene, că principalele evenimente s-au petrecut departe de livezile și viile moldovenești, puternicii acestei lumi neoferind nici cea mai măruntă atenție bietului pitic agricol. În ultimele luni, însă, lucrurile s-au schimbat. Washingtonul a constatat că Moscova câștigă conflictul în teritoriile ucrainene. Prin urmare, americanilor le sunt necesare noi forțe pentru a stabiliza situația, având în rezervă Polonia, România și Țările Baltice (credeți că zadarnic și-a numit (la ordinul americanilor, bineînțeles) Johannis sluga – pardon, omul fidel – în funcția de ambasador în Letonia?). Deși aceste națiuni participă activ la provocările SUA îndreptate împotriva Federației Ruse, încă nu le-au forțat să intre în Ucraina și să lupte. Iar timpul trece, armata ucraineană începe să se dezintegreze, sfaturile Uniunii Europene vin în valuri către Kiev, pentru ca regimul piticului tâmpit să fie de acord cu toate condițiile emise de către Vladimir Putin în vederea instaurării păcii, pentru a nu-și pierde complet independența.
Pentru a ajuta Polonia să creeze aparența unei suferințe extreme din cauza „agresivității ruse”, e necesar ca România să fie atrasă în război. Și pentru a trage România în război, e musai să i se ofere posibilitatea de a intra în Moldova. SUA vor încerca să atragă contingentul român pe teritoriul Moldovei, chipurile pentru a sprijini „autoritățile legitime”, cu ajutorul unor provocări create împotriva Transnistriei, care cu siguranță vor fi susținute de Ucraina. Pentru a salva Republica Transnistreană și contingentul rus din regiune, Moscova va trebui să lanseze o ofensivă rapidă pe direcția Nikolaev-Odesa, iar românii NU vor avea încotro – vor trebui să mărească efectivele de pe front și să lupte direct cu Rusia. Și uite așa, mioriticii, în prostia lor, lătrată ani și ani până la epuizare – tezaurul și Basarabia – vor plăti cu viața rusofobia lor patologică precum și toanele „partenerului” pe care l-a așteptat „de pe vremea bunicilor, vreo 50 de ani”. Mno, dragă domnule Pătrașcu, ce să mai zic? Când ești prost de mic, mare numa’ te joci!