Cu doar două luni înainte de a fi instalat la Casa Albă, Trump constată că va fi nevoit să preia o stare de fapt nu foarte gravă, ci de-a dreptul explozivă. Globaliștii lui Biden încearcă pe ultima sută de metri să-l pună pe noul președinte într-o situație fără ieșire. Escaladările din următoarele 60 de zile ar putea să facă imposibile orice negocieri de pace.
Sub pretextul intrării pe câmpul de luptă a trupelor nord-coreene (presa mainstream vorbește despre 10 până la 50 de mii de soldați, fără a prezenta dovezi credibile), Joe Biden l-ar fi autorizat pe Zelensky să folosească rachetele cu rază lungă ATACMS pe teritoriul Rusiei. Bineînțeles, este doar o figură de stil. Atât alegerea țintelor, cât și manevrarea respectivelor rachete cu ajutorul sateliților occidentali vor rămâne în sarcina Pentagonului. Zelensky doar va ieși la televizor pentru a trece în revistă eventualele pagube produse inamicului.
Președintele Putin a avertizat ferm că în cazul în care Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”. Și ar lua măsuri în consecință. Probabil prin atacarea unor ținte militare din Europa, SUA sau Orientul Mijlociu, nu neaparat cu arme nucleare. Urmând ca ulterior să se declanșeze, cu adevărat, Al Treilea Război Mondial.
Să recapitulăm evenimentele, pentru o imagine de ansamblu. În ultimele săptămâni mass-media a promovat intens știrea potrivit căreia trupe nord-coreene ar urma să ajungă în prima linie, deocamdată în regiunea rusească Kursk. Liderii politici și militari din NATO au catalogat mișcarea drept „o escaldare fără precedent” din partea Rusiei. Apoi victoria categorică a lui Trump a fost urmată de o discuție a acestuia cu Joe Biden, la Casa Albă. În principal despre Ucraina.
Zilele trecute am asistat la inițiativa aparent ciudată a cancelarului Scholz de a-l suna pe Putin pentru a-i cere să-și retragă trupele din Ucraina. Este foarte posibil ca Scholz să fi fost un simplu mesager al lui Biden. Nemții i-au transmis lui Putin un ultimatum. Și l-au anunțat despre decizia legată de rachetele ATACMS, prevenindu-l că Franța, Marea Britanie și chiar Germania vor lua măsuri similare cu privire la propriile rachete cu rază lungă. Teoretic, inițiativele aliaților NATO au venit drept răspuns la implicarea trupelor nord-coreene și la situația disperată în care se găsesc soldații lui Zelensky, sprijiniți de mercenari occidentali.
Amenințările transmise de Scholz au avut un efect opus: Rusia a declanșat în week-end cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei din ultimele trei luni, lansând 120 de rachete și 90 de drone care au provocat daune grave sistemului energetic. „Preşedintele rus Vladimir Putin nu vrea pace cu Kievul şi nu este pregătit să o negocieze”, a punctat Emmanuel Macron (în locul lui Scholz).
Imediat după, mass-media din SUA a anunțat „pe surse” decizia lui Joe Biden legată de rachetele ATACMS. „O veste grozavă!” a exclamat Alex Soros, pe rețeaua X. Și fiul lui Trump, Donald jr., a reacționat: „Complexul militar industrial pare să vrea să se asigure că declanșează al treilea război mondial înainte ca tatăl meu să aibă șansa de a crea pacea și de a salva vieți”.
Demn de remarcat este că Donald Trump deocamdată tace. În pofida gravității extreme a gestului comis de Joe Biden, pe finalul unui mandat catastrofal. Chiar dacă fiul său a reacționat convingător pe X, ar fi indicat ca noul președinte să iasă cu o declarație fermă, înainte ca lumea să concluzioneze că a fost informat de Biden. Și că acceptă tacit o escaladare la limita nebuniei din partea Statelor Unite.
Donald Trump este președintele ales și a promis că va aduce pacea. Americanii i-au oferit un mandat clar pentru a opri războiul. El ar trebui să exercite presiuni publice asupra Pentagonului pentru ca generalii americani să nu se arunce, cu capul înainte, în aventura sinucigașă dictată de globaliștii lui Biden.
Altfel, am putea crede că Trump s-a răzgândit.
Autor: Adrian Onciu
