Poezii
«Cântec», de George Coşbuc
Româneşte-aşa a fost:
Să te-nduri, după putere,
Să fii bun cu cel ce-ţi cere
Milă şi-adăpost!
Doine din caval să cânţi
Cum te-nvaţă-n codri vântul;
Când e horă-n sat, pământul
Vesel să-l frămânţi.
Româneşte-aşa a fost:
Nendurat să dai din coate
Când duşmanul vorbă-ţi scoate
Că eşti slab şi prost!
Când vrăjmaşii vin sumeţi
Să ne calce scumpa ţară,
Tu-i izbeşti şi-i dai afară,
Minte să-i înveţi.
Româneşte-aşa a fost –
Ştim şi noi ce se cuvine,
Şi-mpărţim şi rău şi bine
Cum e mai cu rost!