Ucraina a fost subiectul cel mai discutat în campania electorală americană din 2020, finalizată cu rezultatul controversat al alegerilor din acel an.
Iată o istorie uitată care poate explica multe: în anul 2014, administrația Obama oferă sprijin diplomatic intens Ucrainei, după revolta populară anti-Ianukovici. Cel care gestionează efortul american este chiar vice-președintele american Joseph Biden. Simultan cu declanșarea acestei operațiuni, fiul acestuia, Hunter Biden devine, pe 18 aprilie 2014, administrator la Burisma Holding, o companie energetică ucraineană, deținută de oligarhul Mykola Zlocevski. În plus una din firmele la care Hunter Biden era acționar capătă un contract cu Burisma Holding. Burisma era investigată de procurorii ucraineni pentru spălare de bani, evaziune fiscală și corupție.
În mai 2015 procuror general al Ucrainei devine Viktor Shokin și ajunge să conducă investigația în cazul Burisma. Acest lucru nu era deloc pe placul lui Biden, motiv pentru care vicepreședintele SUA condiționează, în decembrie 2015, un împrumut garantat de 1 miliard de dolari acordat regimului de la Kiev de schimbarea procurorului general. Deși a fost un mare scandal internațional, până la urmă parlamentul ucrainean îl schimbă pe Shokin în martie 2016, iar Ucraina primește miliardul de dolari pe 3 iunie în același an. Noul procuror general Iuri Luțenko închide definitiv cazul Burisma în 2017.
Cazul reintră în atenția publicului în 2019, după alegerea lui Zelenski, în urma unei convorbiri telefonice între Donald Trump și noul președinte de la Kiev, pe 25 iulie, convorbire în care, se spune, Trump i-ar fi cerut ucraineanului date despre implicarea familiei Biden în afacerea Burisma. Zelenski decide să nu se amestece în această poveste, iar, simultan, la Washington apare un ofițer CIA care denunță, sub protecția anonimatului, „presiunile” făcute de echipa Trump pentru ca regimul de la Kiev să redeschidă cazul Burisma. Deși Rudy Giuliani își anulează vizita programată la Kiev, democrații declanșează o campanie de linșaj la adresa președintelui Trump, campanie în care implică un mult vehiculat „impeachment” (punere sub acuzare) împotriva liderului american, acuzare pe care Senatul o respinge cu majoritate de voturi.
Cert este că acea convorbire telefonică din 25 iulie 2019 i-a distrus viața lui Giuliani, dar și altora din echipa de campanie a lui Trump, inclusiv lui Kah Patel, nominalizarea lui Trump pentru șefia FBI în noul mandat prezidențial.
Autor: Petrisor Peiu
