Acum 80 de ani! Mai 1945.
Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa!
Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capturarea Berlinului de către trupele sovietice și ulterior capitularea necondiționată a Germaniei la 8 mai 1945.
Pierderi umane şi materiale!
Războiul a provocat numeroase pierderi de vieţi omeneşti estimate la circa 50.000.000 de oameni ucişi (20.000.000 de militari şi 30.000.000 de civili; peste 23.000 de morţi pe zi), provocate de lupte, de bombardamente, de crimele ocupanţilor etc. Milioane de alţi militari au fost răniţi, iar 35.000.000 au fost mutilaţi.
• Uniunea Sovietică a pierdut – 27.000.000 de oameni (11.000.000 de militari şi 16.000.000 civili; după Jacques de Launay – 13.000.000).
• Germania – 13.500.000 (5.000.000 de militari: 4.000.000 contra sovieticilor şi în lagărele de prizonieri sovietice, 340.000 în Franţa şi Belgia între 1939 şi 1944, 151.000 în Italia între 1943 şi 1944).
• Polonia – 6.028.000 de persoane (644.000 în operaţiilor militare şi 5.384.000 victime ale ocupaţiei naziste; 17,2% din populaţie).
• Japonia – 1.800.000 (1.500.000 de militari şi 300.000 de civili).
• China (din 1937) – 1.400.000 de militari ucişi şi circa 18.000.000 civili (datorită luptelor, foametei, bolilor etc).
• Iugoslavia – 1.700.000 (300.000 de militari şi 1.400.000 de civili, inclusiv cei decedaţi în lagărele de concentrare din Germania; a 10-a parte din populaţie),
• Franţa – 580.000 (92.000 în 1939 – 1940, 58.000 după 1940, 40.000 din Alsacia şi Lorena înrolaţi în Wehrmacht, 150.000 de civili: 60.000 în timpul bombardamentelor aeriene, 30.000 ucişi ca ostatici şi luptători ai Rezistenţei de forţele de ocupaţie germane).
• Marea Britanie – 444.762 (379.762 de militari şi 65.000 de civili ucişi; fără dominioane şi colonii),
• S.U.A. – 322.188 militari (împotriva Japoniei americanii au pierdut 103.000 de militari ucişi, iar britanicii, indienii, australieni şi ceilalţi 30.000; pentru fiecare american ucis japonezii au pierdut 6 oameni, germanii 11, iar ruşii 92),
• Raportat la numărul de populaţie, un mare tribut de sânge au dat şi Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, Ungaria etc.
După cifre oficiale prezentate de delegația română la Conferința de pace de la Paris din 1946, armata română a pierdut în al Doilea Război Mondial 794.562 militari (624.740 în Campania din Est și 169.822 în Campania din Vest), din care:
92.620 morți (71.585 în Est/ 21.035 în Vest);
333.966 răniți și bolnavi (243.622/90.344);
367.976 dispăruți (309.533/ 58.443).
• Pe categorii de personal pierderile au fost următoarele:
ofițeri – 22.592 (17.514 în Est/5.078 în Vest), din care morți – 3.972 (3.113 / 859), răniți și bolnavi – 11.648 (8.359/3.289), dispăruți – 6.972 (6.042/930);
subofițeri – 17.460 (12.476 /4.984), din care morți – 2.599 (823/776), răniți și bolnavi – 8.067 (4.983/3.084), dispăruți – 6.794 (5.670/1.124);
trupă – 754.510 (594.750/159.760), din care 13 morți 86.049 (66.649/ 19.400), răniți și bolnavi – 314.251 (230.280/ 83.971), dispăruți – 354.210 (297.821/56.389).
Pe lângă pierderile de vieţi umane pe câmpul de luptă şi în timpul bombardamentelor, în timpul războiului au avut loc şi crime fără precedent (execuţii individuale şi colective, exterminări în masă, genocid etc.) asupra civililor din teritoriile ocupate şi din lagărele de concentrare şi exterminare (Auschwitz-Birkenau, Bełżec, Bergen-Belsen, Buchenwald, Dachau, Florssenburg, Majdanek, Mauthausen, Neuengamme, Sachsenhausen, Ravensbück, Sobibor, Treblinka etc.) în care au fost torturaţi şi exterminaţi milioane de evrei, cehoslovaci, polonezi, iugoslavi, francezi, belgieni, olandezi, norvegieni, greci, ucraineni, bieloruşi etc. (inclusiv femei, copii, bătrâni).
• Crime au avut loc la Bydgoszcz, Katin, Ponary, Babi Yar (lângă Kiev), Kaunas, Eišiškės, Kiev, Žagarė, Stanisławów, Kragujevać, Kraljevo, Treznea, Iaşi, Odessa, Mesovouno, pădurea Sosenki (Rovno), pădurea Rumbula (în apropiere de Riga), Simferopol, Liepāja, Kuala Lumpur, Novi Sad, Voćin, Singapore, Dünamünde, Semlin Stalingrad, Minsk, Tovste (nord Cernăuţi), Michniów, Oradour-sur Glane, Sărmaşu, Moisei, Ginta, Joblin, Melagalas (nord Kalamata), Marzaboto (lângă Bologna), Malmedy, Stutthof (în Prusia Orientală), Lvov şi în multe alte locuri în care ai fost ucişi zeci, mii şi zeci de mii de oameni nevinovaţi.
Zeci de mii de oameni şi-au găsit moartea şi în urma scufundării navelor pe care se aflau de către aviaţia şi torpilele inamice, relevante în acest sens foond cazul navelor «Lancastria», «Bismarck», «Struma», «Roma», «Mefküre», «Shinano», «Wilhelm Gustloff», «General von Steuben», «Goya» etc.
Milioane de oameni au murit de foame:
• În Grecia – 40.000 numai în primul an de război (după unele surse din această cauză ar fi au murit 250.000; din 7.350.000 de locuitori).
• la Leningrad – 620.000 de locuitori (din decembrie 1941 până în primăvara lui 1942),
• La Singapore – 1.000.000 de civili (în 1942).
• În Bengal – 1.500.000 şi tot atâţia de boli datorită subnitriţiei (în 1942-1943).
• În Olanda – între 16.000 şi 22.000 (din toamna lui 1944 până în primăvara lui 1945).
Războiul a provocat şi mari pagube materiale, numai în Europa 450.000.000 de oameni rămânând fără case.
• În Uniunea Sovietică au fost distruse 1.710 oraşe, 70.000 de sate, 32.000 de întreprinderi industriale, 98.000 de colhozuri, 1.876 de sovhozuri, 65.000 km de cale ferată etc.
• În Iugoslavia – 90% din căile ferate, 30% din uzine, 66% din vite.
• În Polonia – 64% din întreprinderile industriale, 27% din poduri, 67% din liniile ferate, 19% din parcul de locomotive, 16 % din parcul de vagoane, 75% din Varşovia, 65% din Wroclaw, 55 din Gdansk etc.
• Imense au fost şi pagubele materiale provocate Germaniei în urma bombardamentelor aviaţiei anglo-americane.
Chiar dacă cifrele diferă de la sursă la sursă şi de la autor la autor, sunt mai mult decât sugestive pentru a vă forma o imagine asupra tragediilor provocate de război.
