Era inginerilor

Oare ce fel de leadership are China de a reușit uriașa creștere socio-economico-tehnologică din ultimele 4 decenii? Așa este că sunt mulți ingineri? V-ați întrebat vreodată de ce în România statutul de inginer (sau mai larg să ai background în STEM) este privit ca inferior unui Actor, de exemplu, sau Scriitor, ca valoare adusă societății? Care credeți că sunt efectele pe termen lung ale acestui model socio-economic al României de azi? Yes, it is very true that a significant portion of China’s leadership, particularly from the 1980s through the early 2010s, had backgrounds as engineers or in other scientific and technical fields. This phenomenon is often referred to as technocratic leadership, and it was a deliberate strategy by the Chinese Communist Party (CCP) to modernize the country.
Era inginerilor
După anii tumultuoși ai Revoluției Culturale, Deng Xiaoping a inițiat politica „Reformă și deschidere” în 1978. O componentă esențială a acestui lucru a fost îndepărtarea de la un accent pe ideologia politică și, în schimb, prioritizarea dezvoltării economice. Pentru a realiza acest lucru, CPC a început promovarea persoanelor cu expertiză tehnică, crezând că abilitățile lor pragmatice și de rezolvare a problemelor sunt esențiale pentru construirea unei națiuni industriale moderne.
Acest lucru a dus la un val de lideri cu diplome de inginerie în creștere în rânduri. Aceștia au fost văzuți ca fiind mai concentrați pe rezultate tangibile, precum construirea de baraje și infrastructură, mai degrabă decât luptele politice. Sistemul educațional a reflectat și această prioritate, cu un procent ridicat de studenți înscriși în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică).
Exemple notabile
Dominația inginerilor la cel mai înalt nivel al politicii chinezești este cel mai bine ilustrată de cei mai proeminenți lideri ai țării.
Jiang Zemin (președinte din 1993 până în 2003): Un inginer electrician care a studiat la Universitatea Shanghai Jiao Tong. A lucrat în fabrici și mai târziu în industria electronică înainte de cariera politică. Trecutul său tehnic a fost un semn distinctiv al „a treia generație” de lideri.
Li Peng (Premier din 1987 până în 1998): Un inginer hidroelectric care a studiat în Uniunea Sovietică. El a fost o figură centrală în marile proiecte de infrastructură ale Chinei, cel mai faimos supervizând construcția barajului Trei Gorges.
Hu Jintao (președinte din 2003 până în 2013): Un inginer hidraulic care a absolvit prestigioasa Universitate Tsinghua. Mandatul său a fost marcat de un accent pe „dezvoltarea științifică”, un concept care a promovat creșterea echilibrată și durabilă.
Wen Jiabao (Premier din 2003 până în 2013): inginer geologic. Experiența sa de muncă în minerit la distanță și birouri geologice i-a oferit o înțelegere profundă a problemelor rurale și legate de resurse ale Chinei.
Xi Jinping (actual președinte din 2013): Deși este adesea asociat cu trecutul său politic, el deține și o diplomă în inginerie chimică de la Universitatea Tsinghua. Educația sa inginerească reflectă aceeași conductă tehnocratică care i-a propulsat pe predecesorii săi la putere.
Schimbul recent
În timp ce trecutul ingineresc a fost cândva o condiție aproape pentru conducerea de top, o schimbare a fost observată în ultimii ani. Actualul Comitet Permanent al Biroului Politic, cel mai puternic organism din țară, include membri cu medii mai diverse, precum economia, legea și științele sociale. Această schimbare se datorează parțial faptului că obiectivele de dezvoltare ale Chinei au evoluat. Având în mare parte o economie modernă și o infrastructură, prioritățile guvernului s-au îndreptat spre soluționarea unor probleme complexe precum restructurarea economică, inegalitatea socială și relațiile internaționale, care ar putea necesita un set diferit de aptitudini.
Asta nu se spune că expertiza tehnică a dispărut de la conducere. Dimpotrivă, China promovează acum o nouă generație de „tehnocrați 2.0”, care au trecut prin domenii moderne precum tehnologia informației, aerospațială și știința mediului. Acești lideri sunt plasați strategic pentru a ajuta China să-și atingă obiectivul de încredere tehnologică în sine și de lider global în industriile cheie. Deci, în timp ce era clasică a inginerului hidraulic și electric la putere ar putea fi în scădere, credința fundamentală în guvernare a experților tehnici rămâne o piatră de temelie a sistemului politic chinez.
Autor: Florin Ionescu