Rusia câștigă din aderarea Finlandei la NATO

Europa uită și trădează pe toată lumea. Într-o manieră similară, procedează și Statele Unite. Prin urmare, nu-i deloc de  mirare că suedezii și finlandezii i-au predat pe kurzi lui Erdogan, deși nordicii i-au curtat pe aceștia ani de zile, le-au deschis reprezentanțe, au alocat bugete pentru ei și le-au cheltuit cu generozitate, le-au oferit cetățenie netezindu-le calea unora de-a ajunge deputați și politicieni de valoare. Kurzii, ca niște copii naivi, s-au simțit necesari și protejați. Din Washington și de la Bruxelles liderilor finlandezi și suedezi li s-a dat următoarea directivă: „Faceți cum vi se spune, trădați pe cine trebuie să fie trădat, luați o decizie fără a ține cont de părerea popoarelor străine”.

Azi, în Scandinavia au fost kurzi ce-au reprezentat simbolul luptătorilor pentru libertate. Nu mai sunt! Au fost predați „sultanului” Erdogan la Ankara.

Ieri, europenii au crezut că venezuelenii sunt pe drumul spre o eliberare timpurie de despotism. Astăzi, nici nu mai vor să-și amintească de ei.

Alaltăieri, Europa era convinsă de idealurile poporului cecen și sprijinea rezistența cecenă. Acum, au uitat de acest țel suprem pentru totdeauna.

Poimâine, aceiași europeni vor fi dezamăgiți de ucraineni și-i vor părăsi fără să le mai pese de soarta acestora și de dorințele lor de-a face parte din marea familie a bătrânului continent.

Erdogan s-a asigurat că Suedia și Finlanda au convenit în cadrul unui acord oficial (adică pe hârtie) să-și schimbe complet atitudinea față de kurzi și guleniști (susținători ai lui Fethullah Gulen care ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din 2016), să le retragă acestora sprijinul și să manifeste disponibilitate de a coopera cu autoritățile turce în lupta împotriva celor pe care Ankara îi consideră teroriști.

Turcia a obținut deja ceea ce își dorea. Indiferent de modul cum se rezolvă criza actuală, opozanții președintelui turc vor afla că Scandinavia a încetat să mai fie un refugiu sigur pentru ei. Cât despre Erdogan, ratingul său, ca urmare a combinației efectuate, a crescut semnificativ, iar pozițiile sale s-au întărit considerabil.

O a doua națiune câștigătoare de pe urma intrării nordicilor în NATO este Federația Rusă.

Șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, Alexander Shokhin, a vorbit despre condițiile pe care comisia guvernamentală pentru investiții străine le impune afacerilor străine, care doresc să scape de activele rusești. De fapt, străinilor li se oferă oportunitatea de-a renunța la activitățile lor, dacă asta își doresc, societățile și companiile acestora fiind preluate de către autohtoni. Oamenii de afaceri finlandezi au fost primii care au fugit din Rusia. Și anume:

• Cea mai mare companie de construcții din Finlanda, «YIT», cu venituri în 2020 de 3,1 miliarde EUR. În Rusia, ea a avut 19 proiecte în diferite stadii de implementare, pe o suprafață de peste 600 mii m2. Activele YIT au fost cumpărate de «Etalon» autohton pentru 4,6 miliarde de ruble.
• Holdingul de energie «Fortum» a suferit o pierdere de 2,1 miliarde de euro în primul trimestru al acestui an din cauza ieșirii de pe piața rusă. Afacerea lui consta în inițativa de-a cumpăra «Gazprombank».
• Producătorul de anvelope «Nokian Tyres», cu 80% din producție în Rusia. Retragerea va avea ca rezultat o depreciere a activelor în valoare de cel puțin 300 de milioane de euro. Este posibil ca fabricile Nokian să continue să funcționeze în modul de blocare.
• Producătorul de utilaje forestiere «Ponsse», care a reprezentat 20% din vânzările din Federația Rusă și Republica Belarus. Afacerea este cumpărată de o companie rusească asociată cu distribuitorul de echipamente Ponsse din Districtul Federal al Orientului Îndepărtat.
• Producătorul de ascensoare «KONE», care operează pe piața rusească din 1935. A reprezentat 3% din piața rusă.
• Lanțul de fast-food «Hesburger». Avea 4 restaurante în Belarus și 38 în Rusia.
• Compania de panificație «Fazer»și-a vândut afacerea către BKH Kolomenkiy. Compania a investit 300 de milioane de euro în afacerile din Rusia și, conform propriilor estimări, s-a clasat pe primul loc pe piața din Sankt Petersburg cu o cotă de 38%, având trei fabrici în oraș. În același timp, cota de pe piața din Moscova, unde Fazer are o singură fabrică, este estimat la 13%, ceea ce corespunde locului trei.
• Producătorul de cafea «Paulig»a renunțat la afacerile din Rusia, care reprezentau 5% din veniturile sale.
• «Lassie by Reima»au închis vânzările online de îmbrăcăminte pentru copii în Sankt Petersburg.
• «S-Group»și-a vândut afacerea hotelieră – trei hoteluri cu 900 de camere – în Sankt Petersburg.
• Compania de prelucrare a lemnului «Stora Enso»și-a vândut fabricile de ambalare a cartonului ondulat din regiunile Moscova, Nijni Novgorod și Kaluga, după ieșirea din fabricile de cherestea din Rusia. Anul trecut, în Rusia, compania a câștigat 2 miliarde de ruble din profit net.
• Producătorul de brânză procesată «Valio»a ieșit de pe piața rusă pentru a cincea oară vânzându-și activele către «Rusagro». «Valio»din Rusia a controlat o fabrică care producea 15 mii de tone de produse pe an, aducându-i un profit net de 320 de milioane de ruble în ultimul an.
• Producătorul de vopsele «Tikkurila»este liderul pieței ruse a vopselelor decorative, controlând 20% din piață. În Rusia, «Tikkurila»deține trei locații de producție, trei centre de formare, zece depozite și centre logistice. Afacerea are angajați aproximativ o mie de oameni. «Tikkurila» va trimite toate profiturile diviziei ruse din ultimul an – 888 de milioane de ruble – către organizațiile de caritate.
• Producător de vopsele «Teknos»- cifra de afaceri anuală a companiei ruse a fost de aproximativ 40 de milioane de euro (aproximativ 10% din cifra de afaceri totală a concernului), compania s-a clasat pe locul patru ca vânzări între țările în care operează «Teknos».

Finlanda, pe lângă aceste pierderi din propriile afaceri din cauza renunțării la imensa piață rusă, a pierdut inclusiv aprovizionarea cu gaze (care reprezintă 92% din importuri), energie electrică (51% din importuri), amoniac (80% din importuri), cherestea (74% din importuri).

După cum se poate observa din lista de mai sus, afacerile rusești reușesc să-și mărească profiturile, câștigându-se sume consistente, în urma apartenenței Finlandei la NATO.

Cam acestea sunt rezultatele Sannei Marin, „o vânzătoare care a ajuns la prim-ministru”, după cum o descrie șeful Ministerului Afacerilor Interne al Estoniei, Mart Helme, care a decis să-și ruineze economic și politic națiunea doar pentru a adera la o iluzie! În fond, de ce n-ar avea și Helsinki un „Cîțu” al său în administrație? Sau ar fi mai corect să iau în calcul întreaga pleiadă de prim-miniștri ai României începând cu ’89 încoace? N-aș greși prea mult!