Alexandru-Vladimir Ciurea, un medic neurochirurg de renume născut în Vaslui

Puțini vasluieni știu că Alexandru-Vladimir Ciurea, medic neurochirurg, academician, unul dintre cei mai renumiți medici din România, s-a născut în Vaslui, acum 84 de ani, pe 29 august 1940, iar, deși a copilărit la Brașov, unde părinții lui se mutaseră, el povestea că… „a doua parte a copilăriei mele a fost alături de bunici, la Vaslui, unde mergeam vara. Ei mă răsfățau și-mi făceau toate poftele. Bunicii m-au alintat, părinții nu. Când se aduna toată familia, împreună cu bunica mea care era medic, era o emulație medicală. Așa se explică și de ce am dat la medicină. Bunicul meu se documenta mult, citea în trei limbi străine. Când venea bunica, începea să îi spună despre cazuri și se sfătuiau pe acestea. Eu, stând între ei doi, înregistram tot”.

Alexandru Vlad Ciurea (născut pe 29 august 1940) a crescut în Brașov, într-o familie de intelectuali. Ambii bunici de parte maternă au fost medici, și la fel și unchiul și mătușa sa. A învățat din experiența bunicilor lui să nu renunțe niciodată, oricât ar fi de greu. „Trăiau vremuri deosebit de grele, în perioada de război și în anii următori, dar au putut totuși să-și desfășoare o activitate pe care am simțit-o ca fiind cu totul deosebită. Mai mult ca sigur că am moștenit această amprentă”, declara Alexandru Vlad Ciurea.

La șase ani, învățase ce înseamnă „minunea lumii”, așa numea bunica sa nașterea, cu o bucurie de nedescris.

A urmat cursurile Liceului «Andrei Șaguna», iar după absolvirea acestora, a plecat la București pentru a-și îndeplini un vis: acela de a deveni medic. A fost mereu interesat de natura umană. „Înșine suntem un mare semn de întrebare. De unde am apărut, unde ne ducem, ce este exact în creierul nostru. Cum se poate explica perfecțiunea cerebrală, ca să poți gândi atât de complex, să faci asocieri la evenimente la distanță, să ai o memorie care să prindă din zbor anumite lucruri, să poți exprima în diferite limbi, cu o viteză formidabilă, aceeași structură de frază, să poți planifica în decursul timpului o serie întreagă de lucruri. Asta m-a interesat. Cine ne-a creat în această formă”. Astfel, a conștientizat că neurochirurgia este o specialitate pe cât de importantă, pe atât de deosebită, și trebuia să o aprofundeze. În urma unui examen național, a obținut, în 1979, titlul de medic primar neurochirurg.

O cutumă din ortodoxie spune că fiecare om trebuie să sădească un pom, să ridice o casă și să crească un copil. „Cred că am împlinit aceasta cutumă: am sădit un pom cu mâna mea, am doi copii, Adrian și Mihaela, și n-am realizat o casă, ci un spital”. Prin presiunea pe care a exercitat-o și cu ajutorul Ministerului Sănătății, a realizat un centru de excelență la Spitalul Bagdasar Arseni.

În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul National «Serviciul Credincios» în grad de Comandor, iar în anul 2006 a primit titlul de Cetățean de Onoare al Brașovului.

În continuu absorbit de profesia pe care și-a ales-o, omului Al. Vlad Ciurea îi rămâne foarte puțin timp liber. Însă rămân hobby-urile sale: „În continuu gândesti, priveștiși te gândești să construiești. 24 de ore te gândști la medicină… Dar, sigur, fiecare persoană are un hobby. Literatură, pictură.¦ Cui nu-i place să se plimbe? Dar timpul liber rămâne din ce în ce mai puțin” , afirma, cu o oarecare tristețe, Alexandru Vlad Ciurea.

Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea a absolvit în 1964 Facultatea de Medicină și Farmacie din București. După ani grei de muncă în domeniul neurochirurgiei sub coordonarea Prof. Univ. dr. Constantin Arseni, Dr. Lenke Horvarth, Prof. univ. dr. Alexandru Constantinovici, Dr. Sofia Ionescu, Dr. Alexandru Vlad Ciurea a ajuns profesor universitar de neurochirurgie în anul 1997 practicând multiple ramuri ale neurochirurgiei: patologie tumorală cerebrală și spinală, patologie vasculară cerebrală, neurochirurgie pediatrică, neurotraumatologie etc.

A reușit, la începutul anilor 80, să pună la punct, în premieră, o metodă de drenare a lichidului cefalo-rahidian, procedeu care a primit ulterior și brevet de invenție.
De-a lungul timpului a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale, domnia sa publicând de asemenea și peste 35 de monografii în domeniul neurochirurgiei, managementului de sănătate și în problemele legate de alimentația bogată în e-uri.

În perioada 1999-2006, a fost Directorul General al Spitalului Clinic de Urgență «Bagdasar-Arseni» din București, ocazie cu care a implementat cu ajutorul Ministerului Sănătății, Centrul de Excelență în Neurochirurgie și Neurologie, aducând, de asemenea, în anul 2003 și primul aparat de Gamma Knife Surgery în București (care funcționează și astăzi).

În semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în slujba salvării de vieți omenești, pentru contribuția personală la formarea și instruirea noilor generații de cadre în domeniul neurochirurgiei, Președintele României Klaus Iohannis i-a conferit Ordinul Național «Steaua României» în grad de Cavaler.

În iulie 2022, Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea, profesor emerit al Universităţii de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» şi membru de Onoare al Academiei Române, a susţinut, în ultima zi a Conferinţei naţionale «Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI» de la Târgu Mureş, că un neurochirurg care nu se adaptează la tehnologie este un neurochirurg depăşit, fiindcă acest domeniu nu mai poate fi posibil fără tehnică. „Nu se poate medicină, nu se poate neurochirurgie fără tehnologie. Oricât ai fi de îndemânatic pe mâna dreaptă, trebuie să îţi foloseşti şi mâna stângă, or tehnologia vine pe mâna stângă, iar tu cu mâna dreaptă duci tehnologia spre această bijuterie umană care este creierul. Este pas de pas, exact ca într-o căsătorie, suntem mână în mână. Ai făcut un pas înainte în neurochirurgie pe îndemânare, trebuie să faci un pas înainte şi pe tehnologie. Un neurochirurg care nu se adaptează, care adoptă o atitudine de nu cunosc, nu vreau, este un neurochirurg depăşit. Noi, când spunem neurochirurgie, înseamnă minim invaziv, înseamnă micro neurochirurgie, deci înseamnă tehnologie”, a declarat profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea, care este şi fondatorul Centrului de Excelenţă în Neurochirurgie.

Evoluţia tehnologiei în acest domeniu al medicinei, a arătat doctorul Ciurea, a fost explozivă, iar actul medical în domeniul neurochirurgiei nu mai poate fi conceput fără aspectul tehnic.

„Nivelul tehnologiei în neurochirurgie a izbucnit ca Vezuviul, toată lumea ştie, toată lumea vrea, toată lumea poate şi sunt spitale în care tehnologia s-a dezvoltat, şi clinic, în mod deosebit, şi merg înainte. Este exact ca un drog, care ne place, ne place, ne place şi ne acoperă întreg creierul, şi din profunzime, iar noaptea ne gândim la tehnologie. Tehnologia şi actul medical se îmbină, nu aş spune 50 – 50%, dar nu poţi să realizezi fără tehnologie. Am fost în cel mai mare centru universitar de tehnologie şi neurochirurgie din INI (International Neuroscience Institut) din Hanovra şi constatam că pentru a aborda anumite zone întâi o faci tehnologic, pe fantomă, după care te duci la om şi faci structurile umane. Deci întâi era tehnologia şi apoi abordul uman manual. Însă fiinţa umană este una singură, fiinţa umană se compune şi din structuri anatomice vasculare, dar şi din structuri psihice pe care noi nu putem să le ştim decât dacă noi, care suntem şi oameni, înţelegem pacientul şi aprofundăm tehnologia şi cu restul de minte, creier, simţuri, gânduri ale pacientului”, a arătat profesorul Ciurea.

Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a devenit, din 2022, membru de onoare al Academiei Române şi consideră că această recunoaştere s-a datorat activităţii sale didactice şi ştiinţifice: „Când eşti votat, în primul rând, de secţia ta medicală, înseamnă că cei care sunt acolo – sunt un număr limitat, 19 persoane – toţi ştiu despre tine şi votul lor este secret. Trebuie să fii un om cunoscut, un om care ai făcut ceva în domeniul specialităţii mele, de neurochirurgie, şi la nivel de membru de onoare în medicină, în general, pentru că se consideră că membru de onoare trebuie să fii formator de opinie medicală şi generală. În Adunarea mare, când am fost votat, în 2 februarie 2022, orice persoană putea să se ridice şi să vorbească împotriva mea, orice persoană putea să mă critice, să mă aprecieze sau să voteze împotrivă din foarte multe motive. Am fost votat cu unanimitate”.

Prof. dr. Vlad Ciurea, despre cei cinci dușmani ai creierului. Remedii pentru sănătatea mintală

Prof. dr. Vlad Ciurea a explicat care sunt cei mai mari dușmani ai creierului şi ce putem face pentru a ne menține creierul sănătos şi performant.

„Creierul are 5 dușmani: stresul, zahărul, alcoolul, tutunul pentru că strânge vasele şi drogurile, astea din urmă mă îngrozesc.

Sănătatea mintala o menținem cu gândurile bune, optimismul, zâmbetul, activitatea benefică pozitivă, cititul, scrisul şi exercițiul fizic.

Pe lângă acestea mai este memorarea şi desfășurarea activităţilor cu voce tare. Acum am luat cartea. Acum am dus cheile la maşină.

Deci am spus cuvântul, ai făcut gestul, ai memorat. „Toate lucrurile trebuie să curgă ca un râu”, a mai explicat profesorul dr. Alexandru Vlad Ciurea, în emisiunea Marius Tucă Show. 

Prof. dr. Vlad Ciurea, despre emoțiile care blochează creierul: „Faceți asta când cineva vă aruncă o vorbă urâtă”

Putem să fugim de orice, însă niciodată nu putem să fugim de gândurile noastre şi emoțiile pe care ele le pot genera.

Emoțiile sunt forma prin care psihicul nostru ne trimite mesaje. Este firesc să simțim tristețe, bucurie, frică, entuziasm, anxietate, încântare, furie, ușurare, iar gestionarea acestor stări devine cea mai importantă abilitate pe care un om o poate dezvolta.

Pentru că noi suntem mai mult decât emoțiile noastre, iar atunci când le recunoaștem le putem gestiona mai bine.

În acest context, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea vine cu un sfat prețios.

„Dacă cineva îți aruncă o vorbă urâtă, zâmbește și mergi mai departe. Să încercăm să ne detașăm și să facem tot posibilul pentru că acest creier dat de Dumnezeu, această bijuterie, să funcționeze. Nu poate funcționa, însă, sub furie, stres, scandal, claxoane. Nu poate de la natură”, a explicat neurochirurgul Vlad Ciurea în cadrul unui interviu acordat DCNews.

Elixirul care curăță gândurile negre și toxinele din corp

„Foarte simplu se explică acest lucru. Este o frază pe care a spus-o un savant japonez: ‘mă mișc, deci exist’. El și-a calat existența pe mișcare și această mișcare a devenit, ca și cafeaua pentru unii dintre noi, un drog. Și nu mai poate fără mișcare, ceea ce-i face și bine, pentru că punând în funcțiile de mișcare, s-a implementat în creier și acolo este o mică rotiță care îți spune: te trezești, aleargă; sau ai ajuns, aleargă. Cred că este un elixir și consider că face foarte bine și sunt uimit de această educație pe care o au americanii referitor la sport și faptul că se mișcă”, a explicat medicul Vlad Ciurea, la emisiunea «Punctul de Întâlnire», de la «Antena 3».

Citește și:

Reputatul neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea, despre copilăria petrecută în Vaslui

Unul dintre cei mai cunoscuți neurochirugi români a copilărit în Vaslui. Este vorba despre dr. Alexandru Vlad Ciurea, care a reușit să pună la punct metoda de drenare a lichidului cefalorahidian, procedeu pentru care a primit și un brevet de invenție. Acesta a povestit într-un interviu cum își petrecea verile în Vaslui, la bunicii de pe mamă, și ce amintiri are din acea perioadă: „copilăria mea a fost una minunată. Trăiam într-o casă superbă, dar pe care au luat-o comuniștii. Bunicul meu era medic și era medicul orașului Vaslui. Era un fel de șef al Direcției de Sănătate Publică. Era medic generalist și avea cunoștințe și de medicină legală și de epidemiologie. Erau părinții mamei mele. Se numeau dr. Holban. În familia mea a existat un singur scriitor, Anton Holban, și un profesor universitar de biologie, la Iași, profesorul Drăghici. Bunicii mei, amândoi, erau medici. Au făcut facultatea la Iași. Bunica a lucrat pe front cu profesorul Cantacuzino, în războiul pe care l-am avut cu Bulgaria în perioada 1912-1913. Mereu o puneam pe bunica să-mi povestească ceea ce s-a întâmplat acolo”, a povestit medicul în cadrul unui interviu pentru «Tribuna învățământului» (Citește mai departe…)