Fâșia Gaza, între „nivelul de moarte” și „o proprietate cu vedere la ocean”

Beniamin Netanyahu a revenit pentru a doua oară în două luni în Biroul Oval de la Casa Albă, de astă dată pentru a negocia taxele vamale de 17%. Țara care a primit 12 miliarde de dolari în primele două luni de președinție Trump e îngrijorată că ar putea pierde ceva bănuți de pe urma exporturilor către țara-sponsor. În noiembrie anul trecut, Israelul primise și de la guvernarea Biden alt pachet de 14 miliarde de dolari, votat în Congres. Doar din 2021 încoace, Israelul a primit aproape 30 de miliarde de dolari de la bugetul Statelor Unite, folosite în special pentru înarmare.
Într-o nouă discuție ca între prieteni cu personajul căutat pentru crime de război de Tribunalul Penal Internațional, Donald Trump a reiterat ieri viziunea lui despre participarea la epurarea etnică din Gaza. (Act care se încadrează între crimele de război, cum e și înfometarea deliberată prin blocarea transporturilor de alimente, bombardarea spitalelor și a taberelor de refugiați, pe care guvernul Netanyahu le practică în văzul întregii lumi, cu politicieni prea speriați de puterea lobby-ului ca să spună ceva fie și în țările lor.)
Donald Trump: „Știi ce cred despre Fâșia Gaza. Cred că e o parcelă imobiliară incredibilă. Și e ceva în care am fi implicați, având o forță americană de menținere a păcii la fața locului, care să controleze și să stăpânească Gaza. Ar fi un lucru bun. Pentru că acum, de ani de zile, nu aud decât de crime, Hamas și probleme.”
„Iar dacă tu iei oamenii, palestinienii, și îi muți în alte țări… ai destule țări care ar face asta…. Și atunci o să ai o zonă a libertății. Îi zicem Zona Libertății. O zonă liberă, în care oamenii nu vor mai fi uciși zi de zi. Ar deveni un loc al naibilui de bun. Știi cum îi zic? O locație grozavă, în care nu vrea nimeni să locuiască.”
Dar nici măcar America nu mai e o „Zonă a Libertății”, de când sute de studenți sunt arestați pentru că au participat la protestele pentru pace. La fel cum și-a denumit taxele „Ziua Eliberării”, bișnițarul Trump pare să vândă orice naivilor din secta lui, dacă îi dă un nume suficient de pompos, care promite să facă America Grozavă.
Într-o exprimare incoerentă, Trump a continuat să vorbească despre „nivelul de moarte din Gaza”, la un metru de cel care a ucis 50.000 de oameni acolo, majoritatea femei și copii. Trump a descris Gaza ca pe „o proprietate cu vedere la ocean” (deși e vorba de Marea Mediterană), pe care Israelul ar fi deținut-o și ar fi lăsat-o să-i scape. Deși Israelul n-a deținut niciodată teritoriul respectiv, doar îl folosește de două decenii ca pe un lagăr de concentrare și exterminare, înconjurat cu garduri, zid și patrule navale.
Concentrația mare de locuitori într-o suprafață mică fără resurse e tocmai pentru că jumătate erau deja refugiați din restul Palestinei ocupate, mult înainte de 2023. Statut pe care îl au acum toți locuitorii regiunii practic rase de pe fața pământului ca infrastructură. De altfel, nu există un război în istoria modernă în care populația unui ținut să fie transformată 100% în evacuați. Iar în cazul de față e impropriu chiar să folosești cuvântul război, pentru că nu există două armate, ci o singură armată, care masacrează metodic o populație pe care o are în captivitate.
În fața presei, Beniamin Netanyahu a mințit spunând că palestinienii nu au fost închiși în Gaza de israelieni. Evident că există o documentare abundentă că statul evreu a organizat o vastă infrastructură împrejurul Fâșiei Gaza, cu o supraveghere electronică avansată, de care e puțin probabil că luptătorii Hamas puteau trece neobservați pe 7 octombrie. De altfel, după ce s-a văzut că Israelul controla toate comunicațiile Hezbollah prin pagere pentru care creaseră o fabrică sub acoperire, e puțin probabil că nu aveau informații despre pregătirea atacului din interceptarea comunicațiilor în lagăr.
Netanyahu a spus din nou că ar fi mai multe țări dispuse să preia milioanele de palestinieni, dar fără să nominalizeze acele state cu care ar fi purtat negocieri. E un subiect la care mă refer încă din octombrie 2023, pentru că de atunci au apărut primele interviuri pe subiect ale unor membri ai guvernului de la Ierusalim. Iar planul relocării era anterior atacului de la 7 octombrie, după cum reieșea limpede din articolele din presa israeliană de atunci.
Am semnalat în repetate rânduri lipsa de reacție atât din partea guvernelor „pro-europene” și „pro-drepturile omului”, dar și din partea opoziției „suveraniste” din Europa, care susține că e anti-migrație, dar e aliniată dictatelor israelo-americane. Toți liderii acestor partide și trusturi de presă, oficiale sau alternative, care critică fie America, fie UE, nu îndrăznesc să se atingă de acest subiect al producerii artificiale de migrație musulmană în Europa.
În condițiile în care România a ajuns la niveluri penibile, să trimită aventurieri pe la ușile lui Trump, care să-l prindă într-o poză pe terenul de golf, e o chestiune de securitate națională să știm dacă suntem între țările dispuse să participe la acest proiect. Politicieni fără nicio legitimitate, care n-au fost aleși direct sau sunt disperați să fie aleși, care au acceptat cotele de migrați în cadrul UE, sau care se laudă că vor vinde cetățenii, ar fi în stare să accepte orice propunere pentru bani sau pentru o amenințare.
Ce fel de patrioți și suveraniști sunt cei care se pleacă în fața unor asemenea dictate de distrugere a unor popoare!? Și ce fel de apărători ai drepturilor omului sunt „democrații” care închid ochii la cel mai mare genocid cu care suntem contemporani, în timp ce ne înarmează pentru un alt război în numele unor pretinse idealuri!?
Preluare: Reacțiunea