Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, în zi aniversară
Muzeul a fost înfiinţat de elita intelectualilor bârlădeni, în 10 aprilie 1914, din dorinţa de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată care să le tezaurizeze şi să le valorifice pentru marele public.
Printre aceştia, la loc de cinste stă profesorul Stroe Belloescu care, din averea sa personală a construit un imobil în anul 1909, ca sediu pentru prima bibliotecă publică şi primul muzeu. Materializarea dorinţei iniţiatorilor a cunoscut o serie de etape, un drum de început, de căutare, de depăşire şi învingere a greutăţilor, la care şi-au adus apoi contribuţia şi o serie de specialişti, a căror muncă, făcută cu dăruire, pasiune şi loialitate, a fost pusă în slujba valorilor de patrimoniu cultural naţional.
Muzeul, sub aspectul patrimoniului, a debutat cu strângerea unor colecţii diferite ca domenii, punându-se astfel, bazele unui muzeu cu caracter mixt, ca marea majoritate a muzeelor din ţară, având astăzi secţiile de: Arheologie-istorie, Artă, Ştiinţele naturii şi Personalităţi bârlădene.
Sub aspectul provenienţei, patrimoniul, împărţit pe cele patru secţii ale muzeului, s-a constituit şi îmbogăţit pe parcursul existentei muzeului prin cercetare, transferuri, achiziţii şi nu în ultimul rând, prin donaţii.
Muzeul, în cei 100 de ani, a primit mai multe donaţii, provenite din partea unor mari personalităţi, cunoscuţi ca pasionaţi colecţionari, adevăraţi mecena care şi-au donat colecţiile adunate, într-o viaţă de om, cu multă ştiinţă, bani, timp şi multă pasiune, fără nici o clauză pecuniară. Amintim doar pe prof. dr. doc. Ion Chiricuţa (1917-1988) şi dr. Marcel Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai urbei, ale căror donaţii, pentru prima dată, au îmbogăţit patrimoniul muzeului cu artă universală.
În prezent, muzeul oferă marelui public expoziţii permanente, diverse sub aspect tematic:
– şase colecţii intrate ca donaţii compuse din artă populară românească, artă plastică şi decorativă europeană şi extrem orientală, numismatică, medalistică, arme, icoane, carte de patrimoniu, toate organizate ca un muzeu de colecţii; situat în str. Vasile Pârvan nr. 4, clădire monument, sfârşit de sec. XVIII-XIX, care a aparţinut lui ALECU (ALEXANDRU) STURDZA, SPĂTAR. Din anul 1980-1993, clădirea a fost consolidată, devenind sediul secţiei de artă, unde au fost expuse 7 colecţii intrate ca donaţii în patrimoniul muzeului.
– separat, în alt imobil, o expoziţie de artă contemporană românească; situat în str. Vasile Pârvan nr. 1, Palatul fostei prefecturi de Tutova, clădire monument, sec. XIX (ante 1890), construit probabil, după planurile arhitectului italian GIOVANI BALDOROSSI, în stil neoclasic, cu etaj şi parter. Din 1957 este sediul central al muzeului. Ca unic sediu al muzeului, aici au funcţionat expoziţiile permanente ale secţiilor arheologice – istorie, artă şi ştiinţele naturii, până în anul 1976, alături de depozite, laboratoare şi serviciul administrativ. În perioada 1982-1990 au funcţionat numai expoziţiile permanente ale secţiilor de arheologie-istorie şi artă în timp ce, din anul 2000 este numai expoziţia permanentă de artă contemporană: la parter artă contemporană românească, la etaj colecţii de artă donate.
– într-un alt imobil, expoziţiile: Bârladul cultural, sec. XIX-XX ; Cuza si epoca sa, Cabinet numismatic din sec. 4 i.Ch. până in zilele noastre; Floră, faună şi litologie din Podişul Bârladului şi un Muzeu de autor, cu creaţia sculptorului Marcel Guguianu, provenită prin donaţia făcută de acest fiu al Bârladului; investiţia a fost determinată de oferta de donaţie a sculptorului, constând în sculptură material finit, machete, desene, mobilier, obiecte personale, etc. care vor da posibilitatea de a reface atelierul artistului şi prezentarea operei.
Istoric
Înfiinţat în 10 aprilie 1914, primeşte denumirea de Muzeul Vasile Pârvan abia în 1957. A debutat cu secţia de arheologie-istorie-numismatică şi pinacotecă. În anul 1956 ia fiinţă secţia de ştiinţele naturii, iar în 1965 secţia denumită Oameni de seamă ai Bârladului. Muzeul a fost creat la iniţiativa prof. Stroe Belloescu şi a câtorva intelectuali bârlădeni. Pe parcursul existenţei muzeului, colecţiile sale s-au îmbogăţit graţie donaţiilor provenite din partea unor mari personalităţi. În 1993 s-a deschis Muzeul Colecţiilor, în cadrul căruia sunt expuse şase colecţii donate pe parcursul celor 84 de ani de preot stavrofor Gheorghe Ursăcescu, prof. Ion Chiricuţă, dr. Marcel Vainfeld, col. ing. Ion Negoescu, actriţa Clody Bertola, prof. George Ivaşcu.
Muzeul deţine mai multe sedii, cel principal fiind Palatul central, monument de secol al XIX-lea, fost sediu al Prefecturii judeţului Tutova. Alte sedii sunt: Casa Sturdza, monument datând din 1818, fostă casă particulară; Casa Miclescu, din secolul al XIX-lea, fostă casă particulară. În muzeu sunt conservate şi expuse piese de arheologie (depozit de bronzuri, artă statuară neolitică, bijuterii din secolele III – IV), numismatică (tezaure romane şi medievale), istorie (documente, carte, arme şi accesorii din secolele VII – VIII, piese privind personalităţi bârlădene), artă (pictură, sculptură, mobilier şi tapiserii, ceramică, porţelan, sticlă, bijuterii din secolele XVII – XVIII). Deţine bunuri culturale clasate în patrimoniului cultural naţional (cca. 1600 în 2012). Din 2006 s-a deschis un Observator astronomic, în 2009 un planetariu şi din 2011 un cinematograf 3D.
Director Mircea Mamalaucă