„Scutul Democrației” și libertatea de exprimare online au produs schimbări de tabere politice la Bruxelles, la acuzații de cenzură mascată sau de cedare în fața Americii aduse Ursulei von der Leyen
În decurs de două zile, chestiunea libertății de exprimare/dezinformării în mediul online a dus la schimbări radicale de tabere politice la Bruxelles, la acuzații de cenzură mascată sau de cedare în fața Americii lui Trump aduse președintei Ursula von der Leyen, totul catalizat de înțepăturile unui miliardar american care are interese directe în toate aceste dispute. Iar faptul că von der Leyen urmărește crearea unei unități de intelligence subordonată direct a sporit suspiciunile. Nu a fost un context fericit pentru lansarea așa-zisului Scut al Democrației Europene.
Democrația, apărată de definiții vagi ale dezinformării
„Democrația este fundamentul libertății noastre. Democrația este fundamentul prosperității noastre, Democrația este fundamentul securității noastre”, a scris pe X președinta Comisiei Europene, la lansarea inițiativei «Scutul Democrației Europene». Programul european lansat pe 12 noiembrie își propune să susțină jurnalismul independent, să întărească „reziliența societală”, să combată manipularea online, în special înaintea alegerilor naționale, iar Comisia subliniază că experiența Republicii Moldova va fi luată drept exemplu în acest sens.
Comisia Europeană arată că va crea o „rețea europeană de fact-checkeri”, pentru a întări capacitatea de verificare a informațiilor în toate limbile oficiale ale UE, cu accente pe perioadele pre-electorale și cele de criză.
Principala critică adusă de eurodeputați acestui program ține de lipsa sau definirea vagă a „dezinformării” sau a „limbajului urii”. „Fără definiții clare, care este garanția că asta nu se va transforma în cenzură ideologică”, spunea Christine Anderson, din grupul Europei Națiunilor Suverane din Parlamentul European. Socialiștii europeni, alături de PPE și Renew Europe susțin acest program. „Faptele nu sunt ideologice – dezinformarea este. Noi corectăm afirmațiile false, pentru ca dezbaterile să se bazeze pe fapte. Nu interzicem opiniile”, spune eurodeputata socialistă Ana Catarina Mendes.
Scut financiar pentru publicații apropiate?
Cât privește finanțarea, CE a comunicat că a propus o creștere de 9 miliarde de euro în noul cadru financiar pe șapte ani pentru fondurile pe care le alocă programului AgoraEU, din care ar urma să fie finanțat și «Scutul Democrației Europene». Aspectul financiar este important. În dezbaterile din acest an pe marginea programului, eurodeputații eurosceptici au subliniat că miza proiectului ar, de fapt, creșterea finanțării fact-checkerilor și a publicațiilor considerate „de încredere” de Bruxelles. Finanțare suplimentară vor primi si ONG-urile care promovează alfabetizarea digitală și gândirea critică.
Problema, susțin euroscepticii de la Bruxelles, ține de transparență. Spre exemplu, situația de la European Fact-Checking Standards Network, un proiect pe modelul căruia se bazează și o parte din „scutul” pentru democrația europeană, ar fi trebui sa fie mult mai clară. Finanțarea FCSN după anul 2023 nu este limpede, nici cuantumul cotizațiilor membrilor acestui proiect, nici donațiile – în afară de 1,5 milioane de euro din partea Google.
Unitate de intelligence pentru von der Leyen
În toată această dezbatere s-a implicat miliardarul american Elon Musk, chiar la lansarea «Scutului Democrației». El a contrat-o pe Ursula von der Leyen, pe X, platforma pe care o patroneaz: „Dacă democrația este fundamentul libertății, cu siguranță poziția dumneavoastră ca lider al UE ar trebui să fie una obținută prin votul direct al cetățenilor”.
Afirmațiile lui Musk au căzut nu tocmai bine pentru președinta von der Leyen, care a intrat într-o dispută cu chiar membrii Comisiei pe care o conduce, din cauza inițiativei de a crea o unitate de informații sub conducerea sa directă. Financial Times a relatat că noua unitate ar trebui să coordoneze mai bine informațiile colectate de serviciile secrete din statele membre, pentru ajuta la o poziționare mai bună a UE pe plan extern. Deși un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că este un plan „în fază embrionara”, au apărut imediat critici chiar din cadrul Serviciului de acțiune externă al UE, care are o asemenea unitate de intelligence. De ce ar vrea von der Leyen să dubleze această structură, mai ales că eficiența va fi redusă, pentru că tratatele UE arată limpede că securitatea națională este de competența statelor membre, nu a Comisiei?
Planul Ursulei von der Leyen de a-și crea o unitate de intelligence la dispoziția sa, alături de criticile aduse de Musk privind modul opac de alegere a președintelui Comisiei au alimentat îngrijorarea legată de concentrare puterii la vârful unei ierarhii bruxelleze prea puțin transperante și cu prea puțină legitimitate democratică, care susține însă un «Scut al Democrației Europene».
Giganții americani au nevoie de datele europenilor
Dar dacă atacul lui Elon Musk nu este decât o modalitate de a distrage atenția de la o miză mai mare? În aceeași zi în care se lansa «Scutul Democrației», eurodeputații care susțin acest program s-au întors împotriva președintei von der Leyen într-un dosar înrudit – reformarea legislației digitale a UE. Comisia nici nu a apucat să-și publice planurile, că grupurile politice de stânga și de centru din PE au transmis că acestea nu vor trece.
Motivul: Teama că CE va reduce regulile europene cu privire la datele cu caracter personal, va amenda legislația despre inteligența artificială și va reforma legislația informațiilor digitale in beneficiul companiilor americane din aceste domenii. Politico.eu, care a intrat în posesia propunerilor, scrie că CE încearcă într-adevăr să facă excepție în cazul companiilor de inteligență artificială, cărora le va permite să proceseze informațiile europenilor legate de religie, etnie, stare de sănătate. CE ar mai pregăti și noi definiții pentru categoriile de date personale, pentru a ușura accesul companiilor private.
Avertisment pentru von der Leyen: CE nu trebuie să se plece în fața Americii
Or, asta este ceea ce antreprenori precum Musk doresc pentru a-și alimenta cu programele de inteligență artificială. Administrația SUA și companiile tech au criticat Legea Serviciilor Digitale din UE și Legea Piețelor Digitale pentru ca ar fi mecanisme de cenzură și pune piedici extrateritoriale companiilor americane. Iar discuțiile din iulie 2025 care au dus la încheierea acordului comercial între von der Leyen și Donald Trump au inclus și angajamente ale UE privind tehnologia informațiilor, de unde suspiciunile privind un „târg” între Comisia von der Leyen și administrația SUA.
În acest caz, taberele politice se schimbă. Verzii din Parlamentul European, alături de socialiști, au cerut Comisiei „să se concentreze pe simplificarea cu adevărat a definițiilor decât să se plece în fața administrației SUA”. „Aparenta voință a Comisiei de a ceda la presiunea de la Casa Albă în acest mod generează îngrijorări serioase despre suveranitatea digitală a UE”. Pe de altă parte, euroscepticii care critică «Scutul Democrației» susțin deschiderea bazelor de date personale europene pentru companiile americane. „Europa s-a închis într-o suprareglementare absurdă în sectorul tehnologiei, iar asta sufocă inovația”, spune o deputată franceza din Partea Europei Națiunilor Suverane.
Preluare: cotidianul.ro / Autor: Călin Marchievici
