„Ne vindem sufletul!”

Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, crede că vasluienii care își vând pământul străinilor fac mai mult decât un act de vânzare. În fața fenomenului care ia amploare în județ, Mihalachi spune că terenurile din posesia străinilor nu mai sunt pământ româneasc, iar aceștia își vor exporta producțiile după bunul plac. Mediul de afaceri vasluian rezonează, prin vocea lui Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, care are aceleași avertismente asupra viitorului: străinii nu trebuie să dicteze pe piață. „Două lucruri vor fi importante în viitor: apa și pământul”, spune Constatin.

„Pământul trebuie respectat” – Vasile Mihalachi, vicepreședintele CJ Vaslui, dar inginer zootehnist de profesie, cu o lungă activitate în domeniu.

În fața valului de vânzări de terenuri care a făcut ca în comune vasluiene precum Vetrișoaia peste 30% din terenurile agricole să aparțină străinilor, Mihalachi spune că românii, autoritățile, dar și oamenii de rând, ar trebui să se aplece mai mult asupra consecințelor. Deja la începutul lui 2015 străinii aveau achiziţionate peste 12.000 hectare de teren agricol în judeţul Vaslui. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat pe Valea Prutului, la Vetrişoaia, Fălciu, Duda Epureni, Drânceni, dar şi în alte zone ale judeţului, precum Codăeşti sau Albeşti. În fața lipsei de bani și a nevoilor țăranilor vasluieni, fenomenul pare de nestăvilit.

„Dacă pământul aparține unui străin nu se mai cheamă că este românesc. De ce nu ajutăm noi un inginer român cu credite? Un inginer agronom ar lua 50 de hectare pe care să-i lucreze bine.

Ne vindem pământul, ne vindem sufletul! Ne bucurăm la banii străinilor, că ne dau 3.000 de euro pe hectar. Pământul nostru e atât de bun! Dar străinul va exporta totul. De ce să nu exporte românii? Nu văd cu ochi buni aceste vânzări și nu cred că există vreun agricultor care să vadă cu ochi buni acest lucru” – Vasile Mihalachi.

Concluzia vicepreședintelui CJ Vaslui este că vasluienii își vând mai mult decât pământul atunci când înstrăinează ceea ce au moștenit de la părinți și bunici.

Dar fermierii români nu sunt sprijiniți, ci dimpotrivă, sunt dezavantajați în raport cu ceilalți europeni, în mod evident: în Italia, spre exemplu, subvenția este de 350 euro/hectar, iar un litru de motorină costă 0,80 euro, în România subvenția ajunge la 159 euro/hectar, în timp ce un litru de motorină costă 1,20 euro.

Vânzarea, bucurie de moment și regrete ulterioare

„De ce să mă bucur pe moment de banii străinilor și să regret apoi? E ca și cum mi-aș vinde sufletul. Eu așa văd lucrurile. Ne-am vândut industria, ne-am vândut tot, acum ne vindem pământul. Atât mai aveam. O să rămânem în țara nimănui” – Vasile Mihalachi.

De la vârful mediului de afaceri vasluian, Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, deși este deschis către investițiile străine, vine să întărească cele spune de Mihalachi atunci când este vorba despre pământ.

„Sunt împotriva oricărei vânzări! Este vorba despre un bun pe care nu avem dreptul să-l vindem. Solul românesc este atât de bun încât aș îndrăzni să spun că ar trebui să valoroze de două ori prețul din Europa. Ori noi îl dăm cu cel mult 3.500 de euro pe hectar…”, spune cu indignare Ionel Constantin.

Aceeași idee subliniată de Vasile Mihalachi este afirmată răspicat și de omul de afaceri vasluian: acest fenomen ne pune în pericol viitor și creează o dependență externă imposibil de gestionat în condițiile liberalizării piețelor.

„Trebuie să ne gândim la cum evoluează lucrurile la nivel regional și nu numai. În condițiile în care jumătate din suprafața agricolă a țării se va afla în posesia străinilor, ei vor influența, la un moment sau altul, prețurile. Trebuie să vedem că mult teren arabil este cumpărat chiar de investitori arabi, dar și chinezii au început să cumpere masiv, suprafețe foarte mari. Ori trebuie să devenim conștienți de faptul că două lucruri vor fi importante în viitor: apa și pământul” – Ionel Constantin.

Din vârful admninistrației județene, din vârful mediului de afaceri vasluian ceea ce se întâmplă se vede în mod asemănător, ca și soluțiile. Din păcate, se pare că în vârful administrației centrale nu există ochi care să vadă.

„Ar trebui stimulate formele de asociere și să terminăm odată cu asimilarea cu fostele CAP-uri, ar trebui stimulată creșterea suprafețelor agricole lucrate, înzestrarea fermierilor cu tehnologie și sistemele de irigație” – Ionel Constatin.

Asta pe când Vasile Mihalachi se arată oarecum uimit că, spre deosebire de crescătorii de animale, cultivatorii nu au o asocialție puternică care să se facă auzită, deși problemele lor, mai ales în contextul secetei din 2015, sunt mult mai mari.