România a pierdut în 35 de ani aproape 1 milion de hectare de pădure
Defrișările masive din ultimele trei decenii au transformat România dintr-un paradis al pădurilor într-un exemplu tragic de distrugere a patrimoniului natural. Aproape 1 milion de hectare de pădure au dispărut, iar pagubele economice și ecologice sunt uriașe.
Valoarea lemnului tăiat ilegal sau vândut pe nimic depășește 10 miliarde de euro, conform estimărilor. La aceste sume se adaugă pierderile din turism, degradarea solurilor, creșterea riscurilor de inundații și efectele climatice. Lemnul care ajunge în străinătate la prețuri de nimic devine mobilă de lux, în timp ce comunitățile locale rămân sărăcite.
„Nu este vorba doar de bani. Este vorba despre distrugerea viitorului nostru. Pădurile nu sunt doar o resursă economică, ci un scut împotriva schimbărilor climatice și un element esențial pentru biodiversitate”, avertizează ecologiștii.
Cei responsabili? O combinație toxică de companii lacome și politicieni corupți, care au închis ochii sau, mai rău, au facilitat jaful. România nu doar că a pierdut pădurile, dar și șansa unui viitor mai verde și mai sustenabil. Cine va plăti pentru această tragedie națională?
Suprafața împădurită a României s-a mărit cu doar 0,3% în ultimul deceniu, de 30 de ori mai puțin decât recomanda Academia Română în 2016. În tot acest timp, drujbele au tăiat, legal, peste 11 milioane de copaci, mai mult decât recomanda același for științific. Acestora li se adaugă și tăierile ilegale, pe care un ministru al Mediului le estima, în trecut, la două milioane de arbori/an.
Pe 9 mai 2015, societatea civilă se organiza și ieșea în stradă în 40 de orașe din țară și străinătate. 20.000 de oameni își anunțau prezența la București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, precum și la Viena, Londra, Paris sau Madrid.
„Pădurea noastră nu e marfa voastră”, „Codru-i frate cu poporul, nu cu drujba și toporul”, „Vă rugăm să ne scuzați, nu plantăm cât defrișați” erau doar câteva dintre sloganurile strigate în stradă de mii de protestatari. Ei cereau oprirea defrișărilor și creșterea suprafeței naționale împădurite de la 27,5% la 33%.
„Mafia defrişează, Iohannis protejează”, „Toate partidele au tăiat pădurile”, „Parlamentul vinovat, pentru codrul defrişat” erau mesajele care vizau direct clasa politică.
În 2016, Academia Română lansa un avertisment: „Deşi există o discordanţă majoră între gradul actual de acoperire al teritoriului ţării cu păduri (27%) şi procentul optim de împădurire (35-40%), acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier se află la cel mai redus nivel din istoria postbelică a silviculturii româneşti (chiar sub nivelul unor ani din timpul celui de al Doilea Război Mondial!)”, se arata în documentul intitulat «Starea Actuală și Viitorul Pădurilor României în Viziunea Academiei Române».
Raportul arăta că s-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor îngrijite, dar a crescut suprafaţa celor tăiate, regenerate incomplet sau care au specii inadecvate mediului.
În același timp, volumul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 60 de ani. În pofida amplificării efectelor schimbărilor climatice, acţiunea de plantare a perdelelor forestiere ale câmpului este practic nesemnificativă.
„În consecinţă, s-a redus semnificativ potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice”, se mai arata în documentul Academiei Române.
Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, România avea în 2013, în total, 6,6 milioane de hectare în fondul forestier, cu trei mii peste 2022 și cu 71.000 de hectare peste anul 2014. Reprezintă o creștere de doar 0,3% din suprafața națională, de la 27,5 la 27,8%.
În vreme ce aria împădurită s-a mărit cu 0,3%, tăierile au sporit cu 15-20%, de la 17 milioane de metri cubi la peste 20 mc anual.
În timp ce tăierile oficiale au crescut de la 17 la 20 de milioane de metri cubi anual, suprafața pădurilor s-a mărit în ultimul deceniu cu doar 0,3%.
În ritmul creșterii de 0,3% într-un deceniu, România ar ajunge la acoperirea cu pădure de 35-40%, recomandată de Academie, în 300-400 de ani. Asta dacă ritmul tăierilor ar rămâne și el similar celui din prezent…
Citește și:
Cât ne costă anual tăierile ilegale din pădurile României
Raportul de țară din 2020 privind România publicat de Comisia Europeană a scris negru pe alb ceea ce știm cu toții: se taie ilegal o cantitate enormă de lemn, iar românii suferă pierderi enorme nu doar la nivelul sănătății, ci și bănești – 6 miliarde de Euro în fiecare an. Atât pierde România în urma incapăcității de a stopa defrișările ilegale, estimate de Comisia Europeană la circa 20 de milioane metri cubi pean în perioada 2013-2018, o cantitate aproape egală cu aceea exploatată oficial în țara noastră. Pe scurt: cât se taie cu acte tot atâta se fură (Citește mai departe…)