„Un spectru bântuie Europa și lumea. Este Înlocuirea”

Renaud Camus, președintele Consiliul Național al Rezistenţei Europene, 15 ianuarie 2018, discursul care i-a adus o condamnare din partea justiției franceze:

„Imigrarea a devenit o invazie, invazia unei scufudări migratoare. Franța și Europa sunt de o sută de ori mai colonizate, și mai dramatic, decât au colonizat vreodată. Singura colonizare ireversibilă este cea demografică, cea care are loc prin transfer de populație.

Unii oameni spun acum că nu există colonizare, că acest cuvânt nu este corect, pentru că nu există cucerire militară. Oamenii aceștia se înşeală. Armatele de cuceritori sunt mari și mici, sunt toți acei oameni care fac viața imposibilă pentru europeni, făcându-le rău în orice mod posibil, de la așa-numitele „acte necivilizate” la terorism, care nu este, de fapt, decât o extensie a restul. Toți făptuitorii de atacuri teroriste și-au lansat cariera prin încălcarea dreptului comun. Mai mult decât atât, nu există teroriști. Există un ocupant care, din când în când, execută câțiva ostatici, așa cum au făcut-o întotdeauna ocupanții. Îi numesc ocupanți pe toți cei care se declară a fi așa sau se comportă ca atare.

Înlocuirea oamenilor, substituţia etnică, Marea înlocuire, este, de departe, cel mai important eveniment din istoria ţării noastre de când a existat ea, pentru că, cu un alt popor, istoria, dacă va continua, nu va mai fi istoria Franța.

Franța a asimilat întotdeauna în mod stălucit persoane care au vrut să fie asimilate. Dar nu poate – pur și simplu nu poate – asimila popoare, cu atât mai puțin popoare care sunt ostile, cerând, chiar odios, și cucerirea.

Este nevoie de o formă inegalabilă de vanitate și ignoranţă completă asupra a ceea ce înseamnă un popor ca să se creadă că, cu o populație schimbată, cu un alt popor, Franța ar fi în continuare Franța.

În situația actuală, toate cuvintele sunt mincinoase, dar cel mai mincinos dintre toate este „francez”. De exemplu, nu există jihadişti „francezi”. Dacă sunt jihadişti, atunci nu sunt francezi.

Să crezi că în Franța sunt doar francezi este o iluzie totală. Există invadatori și invadați, colonişti și colonizați, ocupanți și cei ocupați.

Nu se poate pune capăt colonizării fără plecarea colonizatorilor: Algeria, la timpul său, ne-a arătat nouă, francezilor, calea cea grea și este bună oportunitate pentru noi acum de a sublinia diferența de civilizații.

Nimeni nu pune capăt unei ocupație fără retragerea puterii de ocupație, a forțelor de ocupație. Nu există nicio cale de ieșire în afară de remigrație. Aceeași oameni care spun că acest lucru este imposibil doresc să aducă alte patru sute de milioane de migranți în Europa, nu două sute de milioane.

Se spune că omenirea a intrat într-o eră a migraţiei generale. Lasă-i să migreze și să remigreze, atunci! Ceea ce este posibil într-o direcție, ar trebui să fie posibil și în cealaltă, cu o mai mare blândețe, respect uman și mai multe resurse.

A trecut timpul pentru politică, alegeri, partide politice, timpul s-a terminat! Următoarele alegeri prezidențiale din Franța sunt prea departe. Înlocuirea oamenilor va ajunge până atunci prea departe. Înlocuitorii vor fi cei care vor alege regele atunci, dacă nu vor decide să fie ei înșiși regele – stăpânii. În orice caz, nu există nicio modalitate de a câștiga un joc în care adversarul tău deține toate cărțile și a stabilit toate regulile. Toată puterea, băncile lor, judecătorii lor și mass-media lor doresc cu toții înlocuirea etnică. Ei nu ne protejează deloc de ea. Din contră, ei o organizează și o promovează. Ei au drogat oamenii să o accepte, prin a-i învăța să uite, prin deculturalizarea generală, prin cenzură, prin represiune și prin injecţii permanente de ură de sine. Ei nu importă muncitori, pentru că nu există de lucru și va fi din ce în ce mai puțin în viitor. Ei importă viitori consumatori, pe care nici măcar nu mai fac efortul de a pretinde că sunt refugiați, deoarece marea majoritate a acestor migranți provin din țări în care nu există nici măcar un indiciu de război: adesea sunt oameni bolnavi, tineri aventuroși sau cu gândire de cuceritori, adolescenți care au venit împreună cu părinții lor sau au avut de a face cu poliția, comercianți a căror comerț a eșuat.

Ştiu, obiectezi că acești viitori consumatori nu au bani. Te înşeli, dacă îmi dai voie să spun asta. Mâine vor avea banii tăi. De fapt, presupusele transferuri sociale nu sunt nimic altceva decât transferurile etnice. Europa este primul continent care a plătit pentru propria sa colonizare.

Un spectru bântuie Europa și lumea. Este Înlocuirea, tendința de a înlocui totul cu și prin a sa dublulă – standardizată, normalizată, interschimbabilă, la preț redus: originalul prin copie, autenticul prin imitația sa, adevărul de către fals, mamele de mame surogat, cultura cu agrement și divertisment, cunoștințele cu diplome, țara și orașul cu suburbia universală, indigenii de către alogeni, Europa cu Africa, bărbații cu femeile, bărbații și femeile de către roboți, popoarele cu alte popoare, umanitatea cu o postumanitate amețită, nediferențiată, standardizată, la fel de interschimbabilă, dacă doriți.

Dintre toate formele de manipulare genetică, Marea Înlocuire, un fel de sarcină surogat aplicată pe întreaga planetă, este de departe cea mai rea. Genocidul prin înlocuire, în cuvintele lui Aimé Césaire, poetul comunist negru din Caraibe, este crima împotriva umanității din secolul XXI. Este un lucru foarte ciudat, în acest sens, faptul că ecologiștii par să-l excludă pe om dintre grijile lor foarte lăudabile pentru biodiversitate.

Înlocuirea se consideră acum suficient de puternică pentru a prelua controlul stocului uman în mod direct, fără intermediari. În Franța, Emmanuel Macron, care, alături de Justin Trudeau, este cel mai important reprezentant al său din lume, a neutralizat deja microcosmosul politic și i-a trimis pe actorii principali ai vieții politice franceze din ultimii de ani înapoi la casele lor, populând Adunarea Națională cu soldați pedeștri cu solda la el, construind un guvern ad-hoc, excluzând toate partidele importante. El nu guvernează. El gestionează – așa cum ar face la o bancă sau o corporație. El a ieșit din politică prin economie, finanțe sau management al întreprinderilor. Vrem să iasă din ea prin istorie. Independenţa sau supunerea unei mari națiuni, supraviețuirea sau dispariția unei mari civilizații, aceastea nu sunt chestiuni care țin de politică, ci de istorie. Charles de Gaulle în Londra – asta nu a fost politică. Jean Moulin în Lyon – nu a fost politică. Nici Ioana d ‘ Arc nu a fost politician în Chinon, nici Churchill în camerele de război, nici Gandhi în Calcutta, oricine s-a ridicat pentru independența țării sale și demnitatea poporului său.

De ce avem nevoie astăzi nu este un nou partid, nici măcar o uniune a dreptei: respingerea Înlocuirii totalitare nu este câtuși de puțin o chestiune care ține de stânga sau de dreapta. Ceea ce avem nevoie astăzi este o întâlnire a tuturor celor care spun un ‘Nu’ răsunător islamizării și cuceririi africane. Ceea ce avem nevoie este un Consiliul de Rezistenţă Naţională, de rezistenţă europeană, pentru că toate naţiunile europene sunt invitate să lupte alături de noi pentru binele civilizaţiei noastre comune, Celte, Slave, Normande, Saxone, Greacă, Greco-Latină, Iudeo-Creștină și Liber-Cugetătoare.

Prietenul meu Karim Ouchikh, președintele SIEL, și eu, Renaud Camus, am decis să înființăm exact asta, un Consiliul Național și European de Rezistență. Ne vom oferi în mod public să ne unim cu toate persoanele publice care par a fi motivate de aceeași dorință de a ne salva țara și toate țările europene și ne vom extinde Consiliul în acest fel, prin cooptare. Dar toți francezii și toți europeni care gândesc ca noi sunt invitați să facă legătura cu noi și să-și ofere sprijinul. Scopul este de a aduna împreună o forță care, în mod ideal, nu va fi necesar să ne folosim de ea.

Acestea fiind spuse, dacă din nefericire se va dovedi că singurele alternative care ne vor mai rămâne vor fi supunerea sau războiul, atunci e mai bine să să fie război, de o sută de ori mai mult. Nu ar fi nimic civil la acest război, în ciuda numărului mare de colaboratori ai invaziei. Acesta va face parte din marea tradiție a popoarelor care se luptă pentru dreptul la auto-determinare, pentru eliberarea teritoriului lor și pentru decolonizare. În cele din urmă trebuie să punem capăt epocii coloniale, așa cum spun coloniştii noștri, în timp ce ei ne colonizează. Pendula nebună a colonizării și contracolonizării trebuie să fie oprită o dată pentru totdeauna, de preferat în toată Mediterana.

Trăiască Franța liberă. Trăiască Franța liberă. Trăiască civilizația europeană”.

În inuarie 2020, intelectualul francez Renaud Camus primește o pedeapsă de 2 luni de închisoare cu suspendare pentru că a spus că imigrația în masă în Europa reprezintă o „invazie”. Camus va evita închisoarea plătind 1.800 de euro către două organizații „anti-rasiste”, SOS Racisme și LICRA (Liga Internațională împotriva Rasismului și Antisemitismului). Scriitorul, cunoscut ca autor al teoriei „Le Grand Remplacement” (Marea Înlocuire), a fost acuzat de „instigare publică la ură sau violență pe baza originii, a etniei, a naționalității, a rasei sau a religiei”. Condamnarea provine în urma acestui discurs din noiembrie 2017 din Colombey-les-deux Eglises la Consiliul Național al Rezistenței Europene în care Camus a declarat: „Imigrația a devenit o invazie” sau „Înlocuirea etnică, Marea Înlocuire, este cel mai important eveniment din istoria națiunii noastre de când a existat; ca și în cazul altor oameni, dacă povestea continuă, nu va fi cea a Franței”.

Partea din discursul lui Camus care a atras atenția judecătorilor a fost atunci când a vorbit despre înlocuirea poporului european.

Renaud Camus, homosexual declarat, nu este rasist și s-a declarat „absolut non-violent”. În 2014 a mai fost amendat pentru „incitare la ură rasială”.

Pe 9 noiembrie 2018, Camus înfiinţa alături de Karim Ouchikh Consiliul Naţional de Rezistenţă Europeană, mişcare paneuropeană printre a cărui membri sunt și Jean-Yves Le Gallou, Bernard Lugan, Václav Klaus, Filip Dewinter sau Janice Atkinson, care se opune „Marii înlocuiri”, imigraţiei în Europa şi încearcă să înfrângă „totalitarismul înlocuirii”.

În decembrie 2017, a declarat: „Campania prezidenţială care a avut loc (în 2017) a reprezentat ultima şansă pentru o soluţie politică. Nu cred într-o soluţie politică […] deoarece în 2022, de această dată, ocupanţii, invadatorii (imigranţii), vor fi cei care vor vota, cei care vor fi stăpânii algerilor, deci în orice caz soluţia nu mai este politică”.

În noiembrie, 2018, Camus a publicat o carte redactată în limba engleză sub titlul «You Will Not Replace Us».

În mai 2019, pe când candida, alături de Karim Ouchikh, în cadrul alegerilor parlamentare pentru Parlamentul European, Camus a spus: „Nu vor abandona Europa, vom obliga Africa s-o abandoneze!”

Loading...
loading...

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.