Hiper-îmbogățirea câtorva neo-feudali economici globali și supra-îndatorarea statelor

1

Pandemia a determinat capitalizări bursiere uriașe ale corporațiilor Big Tech și Big Pharma și datorii publice gigantice.

E foarte probabil că lumea a fost blocată în fața calculatoarelor sau a dispozivelor mobile „smart” și, de aceea, acțiunile acestor corporații au explodat, ca urmare a expectațiilor de creștere a biznisului celor două domenii. De asemenea, este posibilă explicația că statele, pentru a susține sistemul sanitar, unele ramuri economice aflate în dificultate și co-finanțarea șomajului tehnic, s-au împrumutat masiv. Cine a putut, a printat bani – Federal Reserve, BCE, Banca centrală a Chinei au aruncat bani din elicopter sfintelor sistemelor lor. Cine nu a putut printa bani, s-a împrumutat masiv (și scump, ca biata Românie iohannisian-orbanian-cîțiană). SUA, China, Japonia, statele bogate membre ale UE, Canada și Australia s-au împrumutat ieftin și mult, pentru că au calificativ triplu A, încâlcând orice regulă de prudență bugetară. Creditorii financiari dețin acum creanțe contra statelor care depășesc de 4 ori producția anuală globală de bunuri și servicii.

În tot acest timp al hiper-îmbogățirii câtorva neo-feudali economici globali și al supra-îndatorării statelor (pentru care vor plăti două generații viitoare), lumea a intrat într-un accelerat proces de pauperizare și în criză alimentară, lucruri cu mult mai periculoase decât criza sanitară (indusă și, ulterior, penibil gestionată). Plus că lumea vestică, inclusiv România, s-a „pricopsit” cu ideea de apartheid sanitar (segregarea vaccinaților de ne-vaccinați, care va duce la ghetiozare), cu consecințe economice dezastruoase pentru cei care vor marșa pe această idee. Dacă 50% din omenire va refuza vaccinarea (sau va fi ocolită de valul furios al propagandei vacciniste, pe motiv că nu au bani de vaccin), tot 50% dintre consumatori, inclusiv pasageri ai avioanelor, turiști, clienți ai hotelurilor și cafenelelor, asigurații, debitori etc. vor pierde această calitate, cu consecința pierderii unei jumătăți din cifra de afaceri a comercianților atât de naivi și auto-destructivi încât să accepte această segregare.

Va fi cam ca pe vremea lui Martin Luther King. Sau a lui Nelson Mandela…

Sunt, în plus, două lucruri foarte, foarte stranii, pe care nu le pot înțelege pe de-a-ntregul.

Oare de ce a crescut capitalizarea bursieră a Tesla de 8 ori în mai puțin de un an, fâcându-l pe transhumanistul Elon Musk cel mai bogat om din lume (cu o avere care a crescut de la cca 40 mld dolari în 2019, la cca 200 mld dolari în 2021)? Poate faptul că lumea financiară a înghețat finanțarea start-up-urilor, a oprit investițiile în petrol și asigurări (care or să intre curând în vrie, date fiind multiplele falimente care se apropie) și a abandonat industria auto clasică (a se observa că Tesla produce 500 de mii de mașini electrice pe an doar în 2020, în toți ceilalți ani ratând toate țintele, în timp ce industria auto clasică produce peste 15 milioane mașini pe an și nu valoarează, toată, nici cât una dintre corporațiile membre ale clubului neo-feudalilor informatici)?

Oare de ce se menține relativ constant (sau chiar crește) dolarul, în ciuda „insurecției” ratate a celor care au ocupat Capitolului din Washington? Te-ai fi așteptat la o scădere, cauzată de evadarea investitorilor în alte monede (sau în aur). Dar nu s-a întâmplat asta.

Probabil că explicația rezidă în continua și programatica scădere a puterii de cumpărare a dolarului, pusă în practică, încă din 2008, de Federal Reserve, cu titlu de relaxare cantitativă oficială, transparentă, sau cu titlu de susținere insidioasă a băncilor americane sau a statului federal, care și-a crescut constant datoria, pănă la niveluri inimaginabile (a depășit 25 de trilioane de dolari în 2019), fără să piardă din ratingul triplu A și asta chiar dacă în repetate rânduri SUA lui Obama sau a lui Trump au fost în pragul falimentului.

Luați câteva cifre, ca să vă cruciți.

În luna iulie 2011, masa monetară M2 a SUA era de 9,2 trilioane de dolari. În februarie 2020, înainte de a pandemia declarată de OMS, aceeși masă monetară era de 15 trilioane. În data de 28 decembrie, nivelul atins a fost de 19 trilioane – deci, o diferență de 4 trilioane de dolari, în doar 10 luni.

Nu mai puțin de 52% din masa monetară actuală a SUA a fost printată după 2011.

Mai mult de 65% din această masa monetară a fost printată după 2008.

Mai este de mirare că ceea ce puteai cumpăra cu 100 de dolari în 2008, acum te costă 165 de dolari?

Ce ne spun aceste cifre? În primul rând, că e bine să ai un imperiu comercial, bancar și militar, ca să arunci pe piață „bani”, când și cât ai chef. În al doilea rând, că cifrele inflației sunt total irelevante, de vreme ce puterea de cumpărare a banilor se înjumătățește în 10 ani, deși băncile centrale afișează niveluri reduse sau chiar sub zero de depreciere monetară. În al treilea rând, că moneda este o armă politică și militară, deopotrivă.

Nota 1: nici cu euro nu stăm altfel, doar că BCE reprezintă interesele Germaniei și Franței.

Nota 2: leul nostru stă cu mult mai grav. Ceea ce în anul 2000 puteai să cumperi cu 100 de lei (echivalent RON), în 2021 cumperi cu cca 700 de lei.

Autor: Gheorghe Piperea

Loading...
loading...

1 COMENTARIU

  1. Ca o posibilă soluție la întrebarea: „Oare de ce a crescut capitalizarea bursieră a Tesla de 8 ori în mai puțin de un an, fâcându-l pe transhumanistul Elon Musk cel mai bogat om din lume (cu o avere care a crescut de la cca 40 mld dolari în 2019, la cca 200 mld dolari în 2021)?” – Răspunsul ține de competiția dintre SUA (prin intermediul companiilor sale SpaceX și Tesla), Rusia și China în domeniul Inteligenței Artificiale. Undeva prin luna septembrie a anului 2020, Vladimir Putin le spunea unor elevi din Yaroslavl, că IA este viitorul întregii omeniri și că cine va fi lider în acest domeniu va deveni și liderul lumii. Apoi, președintele rus a accentuat ideea că dronele vor fi protagoniste în războaiele viitorului, desigur drone dezvoltate după criteriile IA, afirmații care l-au alarmat pe Musk, deoarece a realizat că o dată cu dezvoltarea armelor autonome letale, conflictele armate vor avea loc la o scară fără precedent și mai repede decât pot înțelege oamenii. Pe Twitter, individul părea cam agitat în comentarii, cel puțin așa le-am citit în cadrul unui articol. Adică, și-a dat seama că America a rămas în urmă și la acest capitol, cu atât mai mult cu cât China, prin compania Huawei, anunțase un proiect care ar fi depășit concurența Samsung, Apple și care ar fi folosit IA pentru aplicații precum recunoașterea imaginilor și anticiparea intențiilor proprietarului telefonului inteligent.
    Toate acestea ar reprezenta motive suficient de serioase de creștere a capitalizării companiilor sale la bursă, cu atât mai mult cu cât poate aduce și alte beneficii economiei americane, cum ar fi: crearea de locuri de muncă, generarea de venituri suplimentare, dezvoltarea unor produse noi și mai bune decât precedentele. Intuitiv, pot spune că Musk trece în plan secund transhumanța cu al ei homo deus cipat și gata transformat și se axează pe evoluția IA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.