„Copiii noştri mănâncă fructe cu pesticide şi ceară”. Mâncăm cancer pe pâine

1
302

Mâncăm prost şi asta se vede şi în sănătatea copiilor. În România se înregistrează anual 260 de noi cazuri de diabet şi 500 de cancer la copii. Evenimentul zilei a vorbit cu Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, O.N.G. înfi ințat în 1990, despre pericolele care ne pândesc la tot pasul când vine de mâncare pe care o punem pe masă micuţilor. El ne-a explicat că multe dintre produsele prezentate ca fiind pentru copii depăşesc limitele recomandate de zahăr şi sare, dar cel mai şocant caz este al fructelor aduse de la mari distanţe: avem toate şansele ca micuţii să mănânce fructe cu ceară şi pesticide.
Costel Stanciu (50 de ani), conferenţiar uni ver sitar la ASE, conduce Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului de aproape 20 de ani, iar în acest timp a făcut sute de studii pe produsele alimentare din magazinele din România. Unul dintre cele mai sensibile capitole este cel al mâncării pentru copii. „Hrana copiilor ar trebui să fie prioritatea numărul 1 a Ministerului Sănătăţii, pentru că este vorba de viitorul acestei naţiuni. Ei în schimb sunt preocupaţi de medicamente, pentru că de acolo ies banii” – Costel Stanciu.

Dezastrul reprezentat de mâncarea de proastă calitate adusă în România a început în 1998. Până în acel moment, ţara noastră avea standarde foarte stricte în ceea ce priveşte calitatea produselor şi reţetarul acestora. Datorită acelor reguli impuse de Institutul Naţional de Standardizare pe noua piaţa deschisă după căderea comunismului, occidentalii erau nevoiţi să aducă produse de calitate. Numai că, la sfârşitul lui ianuarie 1998, Guvernul Victor Ciobea a dat o ordonanţă de urgenţă prin care obligativitatea respectării unor standarde se transforma brusc în recomandare. Astfel, piaţa românească putea primi orice tip de hrană, oricât de proastă, cu singura condiţie ca pe etichetă să fie trecute ingredientele.
Croisantele sunt gustările cele mai apreciate de copii. „Problema este că ele conţin cam 15 grame de zahăr, iar un croisant are doar 60 de grame. Adică au o cantitate aproape dublă de zahăr decât cea recomandată” – Costel Stanciu.
Şi mai gravă este problema în cazul celebrelor ouă de ciocolată, care au peste 50% zahăr. Până şi pâinea care este vândută ca specială pentru copii, presupunând prin asta că este una sănătoasă. „Sunt sortimente de pâine pentru copii care au zahăr şi grăsimi în proporţii de cinci ori mai mari decât cele recomandate. Ba mai mult, folosesc în compoziţie fibre de citrice pentru ca micuţul să se ataşeze de produs” – Costel Stanciu.

Copiii mănâncă mezeluri fără carne

O categorie de produse iubite de copii sunt mezelurile şi mai ales cremvurştii. „Pe multe din aceste produse, cremvurşti sau parizer, ingredientul principal nu este declarat, pentru a evita să spună că sunt de fapt zgârciuri sau alte resturi ale animalelor şi că nu conţin mai deloc carne. De obicei, pe aceste produse scrie că au în compoziţie ‘proteină animală’, care este de fapt un extract din orice altceva din animal, numai din carne nu. Tot în acest tip de produse maschează existenţa zahărului, care apare sub denumirea de Maltodextrină sau Dextroză. Noi recomandăm ca produsele care nu au declarat pe etichetă ingredientul principal să fie evitate” – Costel Stanciu.
Spre exemplu, în Germania, la acest tip de produse nu este permis să aibă mai puţin de 65% carne. Am avut şi noi acest tip de reglementare, dar pânâ în 1998. Până atunci, la cremvurşti era obligatoriu să conţină 70% carne, 30% slănină, iar ca şi condimente piper (0,005%), nucşoară (0,003%), boia de ardei (0,005%) şi usturoi (0,005%).

Fructele sunt acoperite cu o ceară care se topeşte la 85 de grade

Majoritatea părinţilor introduc în alimentaţia copilului fructe pentru a evita conservanţii din celelalte tipuri de alimente. Numai că aici problema este şi mai gravă. Dacă în cazul alimentelor ambalate avem măcar şansa să aflăm de pe etichetă ce conţin şi să le evităm pe cele periculoase, în cazul fructelor singurul lucru afişat la stand este ţara de provenienţă. Care este problema? „Cele aduse de la mari distanţe sunt celebrele fructe care sunt acoperite cu un strat de ceară. Deşi s-a indus ideea că prin spălare ceara dispare, lucrurile nu stau chiar aşa. Ceara folosită pe aceste fructe este una care are punctul de topire la 85 de grade, aşa că nu există nicio şansă ca ceara să dispară prin spălare. Şi mai grav este că aceste fructe sunt tratate cu două tipuri de pesticide, iar aceste produse chimice rămân prinse între pieliţa fructului şi stratul de ceară. Aşa că avem toate şansele să mâncăm o combinaţie de fruct, pesticide şi ceară. Problema este că această ceară se aşează pe pereţii sistemului digestiv şi în timp provoacă afecţiuni grave, printre care şi diverse tipuri de cancer” – Costel Stanciu.
Care ar fi soluţia? Ca insituţiile statului abilitate în acest domeniu, ANPC şi ANSVSA, să oblige comercianţii să afişeze la standurile de fructe, pe lângă ţara de origine, şi substanţele cu care au fost tratate şi dacă sunt acoperite cu un strat de ceară.

„Produsele pentru copii reprezintă doar marketing”

Cu aceste produse pe care copiii le consumă din plin nu mai este de mirare că peste 25% dintre ei sunt supraponderali. Şi mai grave sunt efectele pe termen lung. „Peste 20-30 de ani, când aceşti copii vor ajunge la maturitate, vom avea o populaţie cu diverse boli cronice, iar cele mai dese vor fi bolile cardiovasculare. Trebuie să ne aşteptăm ca şi incidenţa cancerului să crească din cauza alimentaţiei proaste din copilărie. Efectele se văd deja, România înregistrând anual 260 de noi cazuri de diabet şi 500 de cancer la copii” – Costel Stanciu.
Tot el ne spune că aceste produse promovate ca fiind special făcute pentru copii sunt doar o formă de marketing: „Până în 1990 nu existau produse speciale pentru copii, pentru că totul era reglementat să respecte un anumit standard. Nu se punea problema diferenţierii, pentru că ideea este ca toată populaţia să mănânce sănătos. Ironic este faptul că până în 1989 ne plângeam că mâncăm salam cu soia, iar acum am ajuns să mâncăm mezeluri fără carne, dar prezentate ca produse de calitate”.

Cât zahăr şi câtă sare ar trebui să conţină produsele pentru copii

La aproape 20 de ani după acest eveniment, românii încep să conştientizeze pericolul din farfurie şi încearcă ca măcar copiilor să le pună hrană sănătoasă pe masă. În 2008 a fost dată legea 123/2008 care stabilea o serie de recomadări în ceea ce priveşte hrana pentru copii şi adolescenţi. În acea lege se spune, printre altele, că un produs ar trebui să aibă sub 15% zahăr, sub 1,5% sare sau sub 5% grăsimi.

Procentul îngheţatelor cu ingrediente naturale este de sub 10% din ce se află pe piaţă

Coloranţii artificiali interzişi în anumite ţări membre ale Uniunii Europene se regăsesc în 90% din sortimentele de îngheţate aflate pe piaţa românească, în timp ce doar 10% conţin ingrediente naturale, conform unui studiu realizat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor. De exemplu, azorubina, folosită în industria textilă, iar carminul, obţinut dintr-o specie de gândaci din America de Sud, sunt coloranţi folosiţi şi pentru îngheţată, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România, în cadrul ZF Live.
„Ce ne-a îngrijorat la acest studiu au fost coloranţii artificiali, cum ar fi tartrazina, carminul, azorubina, un colorant care se foloseşte în industria textilă, pe care l-am regăsit şi în îngheţată. Producătorii sunt obligaţi să pună pe etichetă anumite menţiuni că poate fi afectată activitatea şi atenţia copiilor” – Costel Stanciu.
De asemenea, o atenţie sporită trebuie acordată produselor alimentare destinate copiilor, femeilor însărcinate şi vârstnicilor, deoarece aceştia nu au sistemul imunitar precum cel al unui adult, iar coloranţii favorizează apariţia tulburărilor de comportament la copii, precum ADHD sau a rinitelor alergice, mai spune Stanciu.
„Unu din patru copii suferă de o boală alergică, cea mai frecventă este rinita alergică, manifestată prin strănut, lăcrimarea ochilor, simptome care se vor regăsi şi la adultul de mai târziu şi îi vor afecta randamentul la locul de muncă”.
Studiile realizate de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România se fac împreună cu o echipă de specialişti, nutriţionişti şi profesori, iar rezultatele sunt menite să educe părinţii în alegerea mai atentă a alimentaţiei copiilor.
„Ne-a îngrijorat la unele sortimente cantitatea ridicată de acizi graşi saturati. Asociaţia Americană a Inimii nu recomandă mai mult de 16 grame de acizi graşi saturaţi, pentru că aceştia dau boli cardiovasculare, în special infarctul miocardic şi accidentele vasculare care sunt printre cauzele de deces în România şi Uniunea Europeană”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here